Prebiotice versus probiotice: tu știi diferența?

Prebiotice versus probiotice: tu știi diferența?

Redactor Andreea Baluteanu

În ultima vreme s-a vorbit tot mai mult despre probiotice și prebiotice, iar ceea ce părea inițial a fi un simplu trend s-a transformat într-o adevărată arie de interes în sănătate, pe măsură ce cercetătorii au descoperit beneficiile extraordinare ale florei intestinale.

Termeni precum „probiotice”, „prebiotice” sau „microbiom” îți sunt cunoscute, dar nu pe deplin explicate? Este sarcina pe care ne-a asumăm azi. Află ce sunt „bacteriile bune”, ce presupune „sănătatea intestinală” și cum influențează micro-mediile complexe de la nivelul aparatului digestiv întreaga noastră stare de sănătate. Vezi de asemenea care sunt diferențele dintre prebiotice și probiotice!

Ce sunt probioticele?

Simpla etimologie a cuvântului probiotic ne arată semnificația sa: asociind termenii „pro” (pentru, a promova), și „biotic” („ce se referă la viață”), probioticele se definesc drept bacterii bune care susțin sănătatea tractului digestiv și, pe cale de consecință, viața.

femeie digestie buna

Există sute de feluri de probiotice (dacă am putea asemăna flora intestinală cu o grădină, probioticele ar fi trandafirii), iar întrebuințările lor sunt diferite. Printre cele mai importante se numără bifidobacteriile, ce digeră fibrele și carbohidrații, prevenind bolile cardiace.

Esențiali sunt însă și lactobacilii, bacterii care descompun zahărul din lapte. Aceste bacterii bune sunt esențiale pentru sănătatea întregii flore.

Ce este microbiomul?

Conținând toate tipurile de bacterii din flora intestinală, atât pe cele bune, dar și pe cele rele, microbiomul reprezintă de fapt grădina din stomacul tău, comunitatea de microorganisme cu misiuni importante.

Iar beneficiile sale sunt inestimabile: sintetizează vitaminele și nutrienții, susține sistemul nervos (de aici venind și denumirea microflorei de „al doilea creier”), ne apără de agenții patogeni care ne pot infecta și îmbunătățește funcționarea sistemului imunitar. Nu e de-a dreptul extraordinar cum o colonie de microorganisme poate să realizeze așa ceva?

Disbioza sau dezechilibrele microbiomului: când reprezintă un pericol?

Excesul de zahăr, stresul sau dieta dezechilibrată sunt factorii care conduc la apariția disbiozei, ce tulbură armonia atât de necesară a microbiomului. Ca să continuăm comparația noastră cu grădina, în acest caz disbioza poate reprezenta apariția buruienilor, care, lăsate nesupravegheate, vor crește în cantități exacerbate și vor asfixia universul microscopic prețios de bacterii bune.

Producându-se astfel disbioza, se creează fundamentul pentru mai multe boli. Astfel, o lucrare apărută în International Journal of Molecular Sciences afirma că: „Disbioza intestinală este considerată o cauză importantă pentru agravarea unor probleme de sănătate şi pentru simptomele gastrointestinale cu care se confruntă cei care suferă de Sindromul Intestinului Iritabil”.

Disbioza este periculoasă și pentru că poate afecta imunitatea de tip 2, producând astfel alergii și astm. Iată cum se explica acest fenomen într-o altă cercetare: „Dezechilibrul de la nivelul intestinal precede apariţia unei alergii alimentare şi monitorizarea unei asemenea disbioze este critică. Microbiota intestinală asociată cu alergiile alimentare individuale poate fi distinctă”.

Și sindromul intestinului permeabil poate fi provocat de către disbioză. Boala presupune inflamarea peretelui intestinal în urma dezechilibrelor de la nivelul microbiomului, iar afecțiunea poate fi însoțită și de alte probleme de sănătate.

Ce sunt prebioticele?

Am ajuns și la întrebarea care ne interesa: ce sunt prebioticele? Definiția cea mai exactă afirmă că prebiotiele sunt molecule de fibre ce au drept scop să hrănească coloniile sănătoase de probiotice din microbiom, astfel fiind subliniată și legătura dintre cei doi termeni.

Practic, cel mai comun prebiotic este inulina, regăsită cu precădere în rădăcina de cicoare.  Aprobată de către Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor, inulina este folosită pe post de aditiv și ameliorează valoarea nutrițională a multor alimente.

Însă rădăcina de cicoare nu este singura formă de inulină, existând de fapt încă 36000 de alte specii ale acestor fibre. Marele avantaj al inulinei este că traversează intactă tractul digestiv și apoi ajunge în colon, acolo unde e descompusă în sursă de hrană pentru microbiom, printr-un proces de tip fermentație. Latura negativă? Acest fenomen poate să producă presiune, disconfort sau gaze.

O bună explicație vine și din partea unei lucrări, care afirma că „În timp ce prebioticele sunt fibre, nu toate fibrele sunt prebiotice”. Ce le singularizează pe prebiotice? Acestea trebuie să reziste descompunerii în fața fibrelor digestive și să reprezinte apoi sursă de hrană pentru bacterii. Iar avantajele lor pentru umanitate au fost descoperite din timpuri preistorice și chiar mai apreciate atunci: potrivit cercetării, adultul de la începuturile timpurilor consuma 135g de inulină pe zi, în timp ce un american din perioada modernă nu mai reține decât 12-13 g de fibre pe zi.

Psyllium este sau nu un prebiotic?

Da și nu, sunt răspunsurile cercetătorilor. Astfel, deși nu este definit în mod tradițional drept un prebiotic, Psyllium bifează cu brio caracteristica acestor substanțe de a fermenta în microflora intestinală și de a hrăni populațiile de bacterii sănătoase. De asemenea, Psyllium are și alte beneficii asupra sănătății, echilibrând glicemia și protejând inima.

Un articol din Microbiome Bulletin nuanța și că: „Psyllium poate să crească nivelul de fermentaţie acolo unde comunităţile bacteriene sunt cele mai largi, ducând la producerea de butyrate, un acid gras (SCFA), ce este o sursă primară de susţinere a celulelor care căptuşesc peretele intestinal şi care servesc drept barieră în faţa patogenilor. În timp ce acest mecanism este indirect şi nu demonstrează că psyllium în sine este definit în mod tradiţional drept un prebiotic, din punct de vedere funcţional şi practic prezenţa sa în colon pare să confere efecte prebiotice”.

Cum să crești consumul de prebiotice

În ceea ce privește necesarul de probiotice, e nevoie să incluzi în alimentație surse precum kimchi, chefir, miso sau varză murată. De partea cealaltă, cum poți face pentru a multiplica cantitatea de prebiotice?

Cele mai bune alimente cu astfel de fibre sunt:

  • Sparanghelul
  • Psyllium
  • Ceapa
  • Jicama
  • Mere
  • Usturoi
  • Verdeţuri din familia păpădiei

Ai grijă de microbiomul tău și vei primi la schimb o digestie de cinci stele, un organism detoxifiat, un sistem imunitar puternic și o piele mai curată. În plus, vei fi protejată împotriva patogenilor și mai fericită ca niciodată!

Fii activă în protejarea sănătăţii tale și a celor dragi ţie și vei descoperi puterea de a aduce un impact pozitiv atât în viața ta, cât și în jurul tău! Intră în Comunitatea #AdevarataStareDeBine și descoperă beneficiile celor mai renumite plante medicinale ayurvedice, 100% certificate organic, oferite cu iubire și conştiinţă de ORGANIC INDIA.

Pentru detalii, vizitează www.organicindia.ro.

Surse foto: iStock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.3 (8)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.