Autismul este o boala complexa, care debuteaza la nastere sau in primii 2 ani si jumatate de viata. Aparent, cei mai multi copii sunt perfect normali, dar ne atrage atentia comportamentul lor ciudat sau chiar ingrijorator in comparatie cu cel normal.
Simptome ce caracterizeaza autismul
Incapacitatea de relationare cu cei din jur este principalul semn, observabil inca din copilarie. Copiii cu autism influenteaza enorm familia in care cresc deoarece nu dorm in mod regulat, se trezesc in timpul noptii pentru perioade lungi de timp si refuza multe alimente.
Bolnavii nu tolereaza schimbarile in rutina zilnica. De multe ori, desfasoara actiuni repetitive: memoreaza numere, aduna ate, repeta cuvinte, etc. Pot prezenta miscari stereotipe: mersul pe varfuri, miscarea rapida a degetelor sau balansarea corpului.
50% din persoanele care sufera de autism
nu vorbesc niciodata. Atunci cand comunica verbal, autistii repeta ce au auzit
(ecolalie) si nu realizeaza schimbarea pronumelui atunci cand se trece
la un alt vorbitor. Intonatia este una monotona, comparata cu cea a unui
robot.
75-80% din cazurile de autism se asociaza cu retard mintal. Profilul psihologic
prezinta dificultati in gandirea abstracta, abilitatile de integrare
si cele care necesita intelegerea mecanismului social. Autistii prefera
sa invete mecanic, intr-o anumita ordine, dar unii bolnavi pot
deveni savanti. De asemena, un procent scazut al autistilor prezinta crize de epilepsie .
Atat hipersensibilitatea cat si hiposensibilitatea pot caracteriza un autist. Multi dintre acestia sunt extrem de sensibili fata de zgomote, lumini, atingeri, dar nu acuza dureri si nu plang daca se ranesc grav. Sunt interesati de obiectele si miscarile care implica rotatia. Am putea fi socati de comportamentul automutilant al acestor persoane. In plus, reactioneaza impulsiv si isi pot directiona comportamentul agresiv impotriva altor persoane.
Anomaliile fizice pe care le prezinta
sunt minore. Pintre acestea se numara malformatii ale urechilor. Cei
mici au un aspect fizic atragator, dar o data cu inaintarea in varsta,
deficientele sociale par sa aiba un efect negativ asupra fizicului. Cei adulti
accepta pasiv interactiunea cu alte persoane, dar nu o cauta.
Cauzele autismului
Autismul este un sindrom comportamental cauzat de unul sau mai multi factori care actioneaza asupra sistemului nervos central.
Cauza genetica este confirmata de transmiterea ereditara. Genele responsabile sunt cele pentru serotonina ( un neurotransmitator prezent in cantitati mari la autisti) si unele care sunt localizate pe cromozomul 15. Sindromul X fragil a fost enuntat ca o posibila cauza, dar studiile stiintifice nu au gasit nicio legatura directa intre gena acestei maladii genetice si cazurile diagnosticate cu autism.
Nu au fost descoperite substante teratogene
(care produc anomalii fetale), toxice sau virusuri care sa declanseze boala,
dar unele duc la modificari neurologice intalnite in autism. In schimb,
studii recente au aratat ca mamele care dezvolta anticorpi impotriva
fetusului au sanse mai mari de a naste copii autisti.
 |
Evolutia autismului
Autismul este o dizabilitate care nu
permite majoritatii celor afectati sa traiasca independent. O data cu
inaintarea in varsta, bolnavii isi pot imbunatati relationarea sociala si
comunicarea sau abilitatea de a efectua singuri unele activitati. Cu toate
acestea, la unii autisti se observa o deteriorare a comportamentului in
perioada adolescentei, cand isi doresc sa aiba prieteni, dar nu reusesc.
Diagnosticul de autism
Diagnosticul este elaborat exclusiv pe
baza caracteristicilor comportamentale, care evidentiaza modificari de
interactiune sociala, comunicare si limitare a comportamentului
si intereselor exprimate de persoana. Cei care sufera de autism pot prezenta electroencefalograma
anormala, iar investigatiile neuropatologice pot evidentia schimbari
celulare in unele zone ale creierului.
Ce poate ameliora starea autistilor?
Tratarea autistilor trebuie instituita cat
mai devreme.
Educatia este una speciala, avand in vedere faptul ca ei nu tolereaza
autoritatea adultilor sau un program zilnic, nu au intentia sau mijloacele
pentru a putea comunica si invata prin asocieri ( nu prin comparatie, cum facem
noi).
Terapia comportamentala trebuie acordata in paralel cu educatia speciala deoarece ambele au un efect pozitiv asupra procesului de invatare. De multe ori trebuie asociata cu alte forme de terapie: ocupationala, de limbaj, prin jocuri.
Psihoterapia este recomandata celor care sufera de forme mai usoare ale acestei boli, cu scopul unei integrari in societate si atingerea unui nivel de impacare cu sine.
Psihofarmacologia este utila pentru
unele simptome, cum ar fi: automutilarea, agresiunile, miscarile stereotipe sau
hiperactivitatea. Inaintea inceperii oricarui tratament medicamentos trebuie
efectuate analizele primare.
Tratamentul autismului este mereu unul complex. Se recomanda ca acesta sa fie
desfasurat de catre personal calificat, dar rabdarea, atentia, dragostea
neconditionata au cele mai mari sanse da a aduce un zambet pe buzele acestor
bolnavi.
- Accesati www.stephenwitshire.co.uk , site-ul oficial dedicat unui artist
autist, membru al Ordinului Imperiului Britanic
Urmareste-ne pe Google News
