Drama din viața Mariei Lătărețu. Și-a îngropat cinci din cei șase copii: „În viață nu am știut decât să cânt și să-mi îngrop copiii"

Puțini știu însă că acest cântec de jale nu este unul de inspirație folclorică, așa cum sunt, în general, doinele. Din păcate, realitatea din spatele acestei opere impresionante este una tragică. Maria Lătărețu a compus-o când avea sufletul sfâșiat de durere, după ce a pierdut cinci dintre cei șase copii pe care i-a adus pe lume.

Pierderea puiului său este cea mai mare durere pe care o poate simți un părinte, iar Maria Lătărețu a pierdut cinci, nu unul. Din această suferință cumplită s-a născut una dintre cele mai frumoase doine, care a strâns, de-a lungul anilor, o mulțime de aprecieri. „Lie, Ciocârlie” a devenit un simbol al muzicii românești.

Această doină este „o metamorfozare a sentimentelor umane în glasul păsării care își plânge puișorii și își dorește cât mai curând moartea”, după cum a descris-o Dorin Brozbă în cartea „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”.

Autorul a mai spus și că „Maria Lătărețu avea obiceiul să le mărturisească întristată apropiaților: „În viață nu am știut decât să cânt și să-mi îngrop copiii”.”

Drama demnă de un scenariu de film a unui mare actor român: soția i-a fost otrăvită de propria lui mamă

Maria Lătărețu și-a condus pe ultimul drum cinci dintre copii

„Privighetoarea Gorjului”, așa cum mai era numită de public, a trecut de cinci ori prin durerea pierderii unui copil. Sufletul i-a fost îngenuncheat de o suferință cu atât mai atroce cu cât micuții aveau vârste fragede când s-au stins, iar ea a asistat de fiecare dată neputincioasă la moartea lor.

Patru dintre ei s-au prăpădit din cauza unor probleme de sănătate, iar o fetiță a fost sfâșiată de un câine turbat. Doar un singur copil a supraviețuit. Este vorba despre Ion, cel de-al doilea născut. El a venit pe lume în 1931 și a trăit până la vârsta de 70 de ani. În 2001, la 29 de ani de la moartea mamei, a plecat și el la îngeri, acolo unde probabil a avut loc marea revedere.

Deși a trecut prin aceste tragedii cumplite, Maria Lătărețu nu a renunțat la muzică și și-a respectat întotdeauna publicul. Deși avea inima ruptă în bucăți, cânta de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, pentru a bucura sufletele celor din jur.

„Pe cât de multe succese a avut în cariera artistică, de atât de multe necazuri a avut parte în viața personală. Cu toate acestea, ori de câte ori s-a aflat pe scenă în fața publicului, niciodată Maria Lătărețu nu a lăsat să se vadă durerea cumplită care-i măcina sufletul. Artista a avut șase copii, însă doar unul singur, Ion, a supraviețuit. Ceilalți s-au prăpădit de mititei.”, se spune într-un pasaj din cartea „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”, scrisă de Dorin Brozbă și Ioana Lătărețu, nora artistei.

Gicuțu a fost primul născut al Mariei Lătărețu și tot primul înger pe care aceasta l-a văzut dându-și ultima suflare, din cauza unei răceli puternice. Pe vremuri, accesul la medicamente nu era atât de ușor ca în prezent, așa că micuțul nu a fost diagnosticat și tratat la timp.

„La un an de la căsătorie, în 1929, Maria a născut primul copil. Un băiețel bălăior, pe nume Gicuțu. La doi ani anișori, micuțul s-a îmbolnăvit de bronhopneumonie și a murit. Toată viață, artista și-a plâns amarnic băiatul. De multe ori, amintindu-și de el, Maria începea să plângă și zicea: „Ce băiat frumos mi-a luat Dumnezeu!”.”, aflăm din cartea anterior menționată.

Din fericire, durerea i-a fost alinată parțial în 1931, când a venit pe lume Ion, singurul copil care a supraviețuit. În aceeași carte apare și un pasaj despre el:

„În 1931, interpreta l-a născut pe Ion, pe care îl alinta Neluțu, singurul copil care a supraviețuit. Ion Lătărețu a fost căsătorit cu Ioana și (a) decedat între timp la începutul lui 2001 și a avut, la rândul său, un băiat și doi nepoței.”

„Mi-a murit ieri fetița și mâine trebuie s-o îngrop”

Al treilea copil născut a fost o fetiță, pe care a botezat-o Maria. Aceasta a fost ferită de boală, dar a murit din cauza unei întâmplări îngrozitoare. A fost, pur și simplu, sfâșiată de un câine turbat. S-a născut în 1933 și a apucat să vadă lumina soarelui doar șase ani.

„A murit în anul 1939, la șase anișori, sfâșiată de un câine turbat, acasă la Târgu Jiu. Demnă de reținut este consemnarea lui Mihail Jora despre această dureroasă tragedie: La ieșire, după spectacol, mulțumindu-i și luându-mi rămas bun de la ea, am zărit două lacrimi care se prelingeau pe fața-i smeadă. Succesul Mariței fusese atât de mare încât nu-mi puteam tălmăci durerea ei. „Mi-a murit ieri fetița și mâine trebuie s-o îngrop”. Mi-a răspuns ștergându-și repede ochii. Și, rușinată, mi-a întins mâna pe care nu m-am putut opri să i-o sărut.”, se mai arată în volumul „Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche”.

În 1935, Maria Lătărețu credea că viața ei se va schimba în bine, când a adus pe lume două fetițe. Din nefericire, nici gemenele nu au avut noroc, fiindcă bronhopneumonia le-a răpus și pe ele înainte de a împlini un anișor. Durerea a fost multiplicată pentru întreaga familie, care a pierdut două suflete dragi dintr-o dată.

„În 1935, Maria a născut două fetițe gemene, care la niciun an s-au prăpădit și ele (de) bronhopneumonie. Iar în 1937, la o nuntă din Gorj, artista aduce pe lume cel de-al șaselea copil care moare după câteva zile de la naștere. Maria Lătărețu și-a înmormântat toți copilașii la cimitirul Vădeni din Târgu Jiu, oraș în care a locuit o bună bucată de vreme cu întreaga familie.”, au mai scris Dorin Brozbă și Ioana Lătărețu în cartea mai sus menționată.

Maria Lătărețu s-a născut pe 7 noiembrie 1911, iar călătoria ei pe Pământ s-a încheiat pe 27 septembrie 1972, cu puțin timp înainte de a împlini 61 de ani. Unii ar spune că s-a stins prea devreme, din cauza suferințelor acumulate în cele peste șase decenii de viață. I s-a făcut rău în timpul unui concert în satul Românești, județul Botoșani, din cauza unei congestii cerebrale.

Se pare că, în cele din urmă, versurile din ultima strofă a doinei „Lie, Ciocârlie” au devenit realitate. Povestea ei s-a terminat exact așa cum a prezis. Durerea pierderii copiilor a răpus-o după mulți ani de suferință cumplită.

„Mie mi-a venit/ De anul trecut/ Cuibul mi-am făcut/ Su’ brazdă de plug./ Plugul d-a venit/ Și eu n-am știut/ Cuibul mi-a strivit/ Ouăle-au roșit/ Puii mi-au murit. Și mi-am pus în gând/ Ca să zbor în vânt/ Să dau de pământ/ Să mor mai curând”.

Toată viața ei pare un blestem ce i-ar îngrozi și pe cei mai puternici dintre noi. Oare câți ar suporta necazurile prin care a trecut Maria Lătărețu? Puțini. Fără urmă de îndoială, a fost o luptătoare care nu și-a pierdut niciodată speranța, în ciuda greutăților pe care le-a întâmpinat.

Drama care i-a marcat viața Anamariei Prodan. "Puteam să mai am un copil..."