Indicele HOMA: ce este și când este recomandată testarea

Ce este indicele HOMA

Indicele HOMA-IR (Homeostatic Model Assessment of Insulin Resistance) evaluează rezistența la insulină și funcția celulelor beta pancreatice în organism.

Rolul principal al celulelor beta pancreatice este producerea și secreția de insulină, un hormon esențial pentru reglarea nivelului de glucoză din sânge. Atunci când nivelul de glucoză din sânge crește (de exemplu după consumul de alimente), celulele beta pancreatice detectează această creștere și încep să elibereze insulină în sânge. Insulina permite glucozei să intre în celule, unde este utilizată pentru producerea de energie sau este stocată pentru utilizare ulterioară.

Rezistența la insulină este o afecțiune în care celulele nu mai răspund la insulină, iar pancreasul încearcă să compenseze, producând și mai multă pentru a controla nivelul de zahăr din sânge. Rezistența la insulină poate duce la probleme metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și sindromul metabolic.

Indicele HOMA-IR determină cât de multă insulină trebuie să producă pancreasul pentru a menține nivelurile de zahăr din sânge stabile. Se calculează pe baza nivelurilor de glucoză și insulină din sânge, iar formula de calcul este următoarea:

HOMA−IR=[Nivelul de glucoză din sânge(mmol/L)×Nivelul de insulină din sânge(mIU/L)]/22.5​

Cu cât rezultatul indicelui HOMA este mai mare, cu atât rezistența la insulină este mai problematică.

Valori normale pentru indicele HOMA

Laboratoarele nu pot detecta în prezent insulină mai mică de 2 uUI/mL, acesta fiind considerat nivelul optim. O valoare mai mare de 2 indică o rezistență precoce la insulină, iar peste 2,9 indică o rezistență semnificativă la insulină.

Indicele HOMA crescut: cauze și tratament

Un scor ridicat al indicelui HOMA-IR denotă prezența rezistenței la insulină, ceea ce poate avea o serie de consecințe semnificative, inclusiv:

Nivel crescut de zahăr din sânge. Deoarece glucoza nu poate pătrunde eficient în celule din cauza rezistenței la insulină, nivelul glucozei din sânge crește. Acest lucru poate duce la diabet de tip 2 sau prediabet.

Producție crescută de insulină. Pancreasul produce frecvent mai multă insulină pentru a compensa eficacitatea scăzută a hormonului. Acest lucru duce la hiperinsulinemie, o afecțiune prezentă când există niveluri excesive de insulină în sânge.

Creștere în greutate. Rezistența la insulină poate favoriza îngrășarea. Organismul stochează mai multe grăsimi, în special în jurul abdomenului.

Diverse afecțiuni medicale. Diabetul de tip 2 este principalul rezultat al rezistenței la insulină, însă există și alte afecțiuni care pot fi cauzate de rezistența la insulină. Acestea sunt: sindromul ovarelor polichistice (PCOS), ficat gras, boli de inimă, sindrom metabolic și chiar unele tipuri de cancer ( de colon, endometrial, tiroidian, pancreatic, renal și mamar).

Cauzele rezistenței la insulină

Cauzele rezistenței la insulină (scor ridicat al calculatorului HOMA-IR) pot fi:

Obezitatea. În special grăsimea abdominală este puternic corelată cu rezistența la insulină. Substanțele chimice inflamatorii care interferează cu semnalizarea insulinei pot fi eliberate de țesutul adipos (de grăsime).

Stilul de viață sedentar. Rezistența la insulină poate fi exacerbată de lipsa exercițiilor fizice și de un stil de viață sedentar. Celulele răspund mai bine la insulină atunci când organismul face exerciții fizice.

Factori genetici. Rezistența la insulină este influențată atât de genetică, cât și de istoricul familial. Unii oameni au o predispoziție ereditară la rezistența la insulină și boli asociate, cum ar fi diabetul de tip 2.

Dietă slabă. Rezistența la insulină poate fi exacerbată de o dietă bogată în carbohidrați procesați, zaharuri adăugate și grăsimi saturate. Aceste tipuri de alimente pot cauza creșterea în greutate și pot crește inflamația corpului.

Stresul. Stresul pe termen lung poate provoca modificări hormonale care cresc riscul de a dezvolta rezistență la insulină. Cortizolul și alți hormoni de stres au un impact asupra metabolismului glucozei.

Îmbătrânirea. La persoanele în vârstă, rezistența la insulină este mai frecventă. Acest lucru se explică pe de o parte prin faptul că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, câștigă mai multă grăsime pe burtă și devin mai puțin activi. În plus, ei au nevoie de mai multă energie, ceea ce crește riscul de a mânca în exces. Dar pe de altă parte, există și alte elemente care ar putea duce la creșterea rezistenței la insulină și anume stresul oxidativ crescut și activitatea mitocondrială compromisă.

Apneea în somn. Apneea obstructivă în somn a fost asociată cu un risc crescut de diabet și rezistență la insulină. Supraactivarea axei HPA compromite acțiunea insulinei în apneea în somn. Lipsa de oxigen poate contribui, de asemenea, la creșterea inflamației, în special în țesutul adipos.

Rezistența la insulină: cum se poate trata?

Deși este posibil să nu fie posibilă vindecarea completă a rezistenței la insulină, există modalități de a face celulele corpului mai receptive la insulină.

Un stil de viață activ este probabil cel mai bun mod de a combate rezistența la insulină. Exercițiile fizice pot reduce drastic rezistența la insulină atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Pe lângă faptul că face corpul mai sensibil la insulină și construiește mușchi care pot absorbi glucoza din sânge, activitatea fizică deschide o poartă alternativă pentru ca glucoza să intre în celulele musculare fără ca insulina să acționeze ca intermediar, reducând dependența celulelor de insulină pentru energie. Deși acest lucru nu reduce rezistența la insulină în sine, poate ajuta persoanele care sunt rezistente la insulină să-și îmbunătățească controlul glicemiei.

Pierderea în greutate poate reduce și ea rezistența la insulină. Dacă ai indicele HOMA-IR crescut este important să mai slăbești puțin. Pentru acest lucru, încearcă să consumi mai multe legume, proteine și lactate cu conținut scăzut de grăsimi. De asemenea, limitează aportul de carbohidrați și încearcă să slăbești mai ales în jurul abdomenului.

În prezent, nu există medicamente care să trateze în mod special rezistența la insulină. Cu toate acestea, medicamentele pentru diabet, cum ar fi metformina și tiazolidinedionele, sau TZD, sunt sensibilizatori la insulină care scad glicemia, cel puțin parțial, prin reducerea rezistenței la insulină.

Indicele HOMA scăzut: cauze și tratament

Valorile indicelui HOMA-IR sub 2 sunt considerate normale și nu au o semnificație patologică.

Totuși, dacă valoarea insulinei a jeun este mai mică de 2 uUI/mL (<12 pmol/L), iar glicemia este semnificativ crescută, (de exemplu HgbA1C > 6,2% (>44 mmol/L)), acest rezultat ar putea însemna un diabet de tip 1 și ar trebui examinat imediat de un medic. Specialistul va recomanda efectuarea de teste de sânge mai avansate, inclusiv teste de anticorpi, pentru a stabili un diagnostic corect.

Alimente care reduc rezistența la insulină

În general, o dietă echilibrată poate ajuta la reducerea indicelui HOMA-IR. Nu există o dietă standard, însă sunt câteva alimente care pot contribui la reducerea rezistenței la insulină. Iată care sunt acestea:

Alimente bogate în fibre. Fibrele alimentare sunt benefice pentru reglarea nivelului de glucoză din sânge și pot ajuta la reducerea rezistenței la insulină. Include în dietă alimente precum legume cu frunze verzi, legume crucifere (broccoli, conopidă), fructe de pădure, legume cu coajă tare (cum ar fi merele și perele) și leguminoase (fasole, linte, mazăre).

Grăsimi sănătoase. Consumul moderat de grăsimi sănătoase, în special acizii grași omega-3, poate ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină. Include în dietă surse de grăsimi sănătoase, precum avocado, nuci, semințe de chia, semințe de in, ulei de măsline extravirgin și pește gras (somon, sardine, macrou).

Proteine slabe. Consumul de proteine slabe poate ajuta la menținerea sun control a nivelurilor de glucoză din sânge și la gestionarea greutății corporale, ceea ce poate reduce rezistența la insulină. Optează pentru surse de proteine slabe, cum ar fi piept de pui fără piele, pește, tofu și leguminoase.

Carbohidrați complecși. Alege carbohidrați complecși în locul celor simpli, deoarece aceștia sunt eliberați treptat în sânge și pot ajuta la menținerea nivelurilor de glucoză stabile. Consumă cereale integrale (ovăz, quinoa, orez brun), legume, fructe și cartofi dulci.

Alimente bogate în antioxidanți. Consumul de alimente bogate în antioxidanți poate ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și poate contribui la îmbunătățirea sensibilității la insulină. Include în dietă fructe de pădure, legume cu frunze verzi, roșii, morcovi, ardei grași și citrice.

Condimente și plante medicinale. Unele condimente și plante medicinale au fost asociate cu reducerea rezistenței la insulină și cu îmbunătățirea controlului glicemiei. Acestea includ: scorțișoara, ghimbirul, turmericul și usturoiul.

În concluzie, indicele HOMA-IR evaluează rezistența la insulină a unei persoane și este folosit în cercetarea medicală pentru a depista în principal diabetul zaharat de tip 2. Cu cât indicele HOMA-IR este mai mare, cu atât rezistența la insulină este mai mare și poate provoca probleme mai grave de sănătate. Dacă prezinți factori de risc care te fac suspectă de rezistență la insulină (obezitate, stres, factori genetici, etc), discută cu un medic specialist pentru a vedea ce este de făcut.

Hemoglobina glicolizată: ce este, valori normale și afecțiuni indicate