Ce înseamnă o capitală culturală?
E simplu: capitala culturală e un spațiu omagiat anual pentru activitățile sale artistice sau de promovare a bogăției istorice și a specificului natural, umanitar sau social al unei zone. Acest concept e unul european, inițiativa fiind lansată în 1985 de către Uniunea Europeană, cu scopul de a reliefa moștenirea culturală multifațetată a continentului.
Până acum, au fost alese nu mai puțin de 60 de capitale culturale, între care și orașe românești, așa cum îți amintești probabil. Scopul este acela de a promova nu numai cultura și arta din regiunile respective, dar și de a stimula turismul, de a da un suflu nou de viață unor localități poate uitate și de a le reașeza cu fast pe scena lumii. În acest sens, autoritățile organizează evenimente culturale, expoziții, reprezentări de teatru, festivaluri sau alte ocazii speciale ce reunesc localnicii cu vizitatorii europeni și nu numai.
Sună wow, nu? Așa și este, mai ales că organizarea devine din ce în ce mai nuanțată de la an la an. O să vezi, mai încolo, când vom discuta punctual despre capitalele culturale europene din 2024, că există tematici complexe și inedite și un adevărat spectacol de promovare.
Până atunci, îți prezentăm obiectivele acestei inițiative, așa cum au fost ele stabilite de Uniune: sublinierea bogăției și diversității culturale europene, celebrarea caracteristicilor comune, dar și a celor originale ale diverselor populații ale continentului, creșterea sentimentului de apartenență la o identitate europeană, precum și o contribuție la dezvoltarea culturală a acestor zone.
S-a constatat, cu anii, că majoritatea orașelor care s-au bucurat de această onoare au cunoscut o regenerare a interesului, un profil internațional mai vizibil, o îmbunătățire a imaginii în ochii propriilor locuitori, o promovare a turismului și, așa cum am mai observat, un nou suflu de viață.
Ce trebuie reținut e că programul „Capitala Europeană a Culturii” e nu numai unul dintre cele mai ambițioase, dar și cele mai cunoscute și de impact pe planul UE.
Cum se aleg capitalele culturale
Ce se întâmplă? Le trage cineva la sorți? Există o mare autoritate care decide?
Evident, nu! Dacă ești măcar puțin familiarizat/ă cu procesele europene, știi că e vorba de criterii de selecție stricte și de o puternică birocrație implicată.
Astfel, în primă fază sunt stabilite țările care vor găzdui evenimentul, iar prin intermediul Ministerului Culturii din cadrul lor, este făcut public apelul pentru depunerea candidaturii. Orice oraș din respectiva țară se poate înscrie, procesul de selecție fiind de obicei demarat cu șase ani înainte ca localitatea să fie Capitală Culturală europeană.
Orașele au la dispoziție zece luni pentru a-și depune candidatura, iar procesul de preselecție are loc cu cinci ani înainte de începerea evenimentului. Atunci se întrunește un grup de 13 experți, dintre care șase sunt numiți de instituțiile europene, iar ceilalți de către țările UE în cauză. Acum sunt selectate orașele candidate, în funcție de două criterii principale: dimensiunea europeană și orașul și cetățenii. E stabilită o listă scurtă, iar orașelor participante li se cere o nouă prezentare, mai amănunțită.
Urmează selecția finală, în care se discută în detaliu programele și se decid capitalele culturale. Grupul de experți trimite un raport Comisiei Europene și Uniunii, care trebuie să dea recomandări.
În sfârșit, cu patru ani înainte de a-și lua coronița de capitale culturale, sunt numite și orașele câștigătoare. Din acest moment, Comisia va monitoriza programele pentru a se asigura că aceste localități se ridică la înălțimea așteptărilor.
Ce mai trebuie specificat e că Uniunea Europeană chiar ține la propagarea identității sale culturale pe tot continentul, de aceea din când în când, și un oraș care nu aparține propriu-zis de Uniune, dar se află într-o țară candidată sau care face parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb, poate beneficia de această onoare. S-a întâmplat în 2022, se va mai întâmpla în 2024, 2028, 2030 și 2033.
Nu e vorba numai de onoruri sau de vizibilitate mai bună; a fi capitală culturală europeană poate aduce cu sine și un imbold financiar sub forma Premiului Melina Mercouri (botezat după politicianul grec ce a inspirat această inițiativă), în valoare de nu mai puțin de 1,5 milioane de euro.
După ce li s-a încheiat anul de Capitală Culturală, orașele europene sunt examinate de Comisie într-un raport de evaluare. Din 2019, și autoritățile locale trebuie să își auto-evalueze parcursul într-un document pe care îl vor înainta Comisiei.
Capitalele culturale din 2024
Am terminat cu politica, să trecem la aspecte mai plăcute: care sunt cele 3 capitale culturale din 2024?
Pregătește-te să descoperi, sperăm noi la pas și cu proprii tăi ochi, minunatele Bodø din Norvegia, Tartu din Estonia și Bad Ischl din Austria.
Bad Ischl
Începem cu cea mai cunoscută localitate, respectiv orașul-spa Bad Ischl. Situată în Alpi, mai precis în regiunea rurală Salzkammergut, la granița cu Germania, noua capitală culturală cuprinde pe lângă orașul principal și alte 22 de municipii învecinate, care vor deține la comun onoarea de a tonul în artă și cultură pe plan european. E o populară atracție turistică, sute de mii de oameni fiind anual vrăjiți de priveliștile montane care îți taie răsuflarea, apele limpezi precum cristalul, piscurile înzăpezite ale iernii și pajiștile verzi ale verii.
Nu numai natura e regină în Bad Ischl, iar dacă picioarele stârnite de apetitul cultural te vor purta în 2024 aici, pregătește-te să îți clătești ochii și cu monumente arhitecturale grandioase, de o rară frumusețe, ce redau măreția Habsburgilor. Marii regi și mărețele regine ale acestei dinastii adorau să își petreacă verile în Bad Ischl. Se spune că Împăratul Franz Joseph I și Împărăteasa Sisi s-au logodit pe fundalul pitoresc al Alpilor, în timp ce mama acestuia, Prințesa Sofia de Bavaria, atribuia apelor termale ale regiunii proprietăți de intensificare a fertilității. Nu e totul roz, firește: în 1914, la Bad Ischl se semna și declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei, ce da startul Primului Război Mondial.
Dar să lăsăm istoria tumultuoasă să se odihnească, îți mai spunem doar că acest micuț oraș i-a inspirat și pe marii artiști: Gustav Klimt își petrecea verile pe malul lacului Attersee și picta fermecat fiind de frumusețea sa.
Revenind la prezent, trebuie să știi că populația Bad Ischl e de numai 14000 de locuitori, iar regiunile învecinate mai adaugă la acest număr doar câteva sute de oameni. Problema? Că aceste comunități mici sunt confruntate anual cu afluxul de turiști, iar această temă, a supra expunerii unui oraș, e una dintre ariile de preocupare. Organizatorii evenimentelor cuprinse în agenda de Capitală Culturală 2024 își propun să arate localnicilor că deși supra-turismul pune probleme, viziunea exterioară adusă de acesta va ajuta grupurile locale să reflecteze la identitatea lor, văzută prin ochii unor străini.
De va fi sau nu așa, nu știm, ce știm e că sunt puse în scenă nu mai puțin de 300 de proiecte, începând cu data de 20 ianuarie, și deși Elisabeth Schweeger, curatorul inițiativei, declara că nu își dorește să transforme evenimentul într-un „spectacol sau festival cu artificii”, tonul e dat de un concert grandios, în care va performa Tom Neuwirth (mai cunoscut sub numele de Conchita Wurst, câștigător al Eurovizionului), alături de grupuri de rap locale și un cor numeros de yodeling.
Vezi această postare pe Instagram
Ești interesat/ă de ce surprize pregătește această Capitală Culturală din 2024? Ei bine, așteaptă-te la expoziții cu sare, „aurul alb” pe a cărui valoare a fost și înființată regiunea, dar și la manifestări culturale care pun accent pe ravagiile făcute în zonă de naziști. Astfel, într-un tunel din regiune au fost descoperite numeroase opere de artă ascunse de regimul criminal din al Doilea Război Mondial.
Nu lipsesc concertele de operă sau expozițiile dedicate bogatei comunități evreiești iubitoare de frumos. Sunt patru direcții principale ale evenimentului: Putere și Tradiție, Cultură în Mișcare, Împărtășind Salzkammergut-ul și GlobalLokal, toate aceste inițiative fiind reunite sub tematica apei și a sării.
Tartu
Deși acest oraș din Estonia nu e nici pe departe atât de cunoscut precum populara atracție turistică din Alpii austrieci, să știi că e mult mai mare: numără nu mai puțin de 100000 de locuitori, fiind a doua cea mai mare localitate din țara baltică, după capitala Tallinn.
Deși nu întrece nici ca dimensiune și nici ca putere economică capitala, Tartu e reședința culturală și universitară a Estoniei, un centru al științei, educației și culturii, după cum precizează primarul Urmas Klaas. Nu degeaba e considerat leagănul statului estonian, al festivalului de cântec și al teatrului din zonă.
Cu o reputație clădită deci pe educație, inovație și dezvoltare culturală, Tartu te așteaptă să îi descoperi clădirile cu arhitectură neoclasică, dar și reperele mai... pământene, cum sunt iconicele fântâni unde studenții se sărută. De fapt, această delicioasă tradiție e onorată într-unul dintre cele 1000 de evenimente programate de autorități, și anume Kissing Tartu, o mișcare de „sărutări în masă”. Nu ai vrea să-ți pierzi locul, nu?
Dacă nu te interesează să îți unești buzele cu străinii, poți vizita această capitală culturală pentru festivalul de opinie Naked Truth, în care discuțiile sunt ținute în saune (cum de nu i-a venit și altcuiva ideea?) sau pentru piesa Business as Usual, inspirată de un scandal de corupție estonian, un punct de reper de fapt printre statele din estul continentului.
Vezi această postare pe Instagram
Nu vrem să aruncăm însă nicio umbră asupra politicilor micuțului stat, mai ales că în Estonia s-a legalizat și căsătoria între indivizii de același sex, legea intrând în aplicare de la 1 ianuarie. Așadar, poți participa și la Tartu Pride, între 12 și 18 august.
Tema uneia dintre cele mai interesante Capitale Culturale din 2024 este „Artele Supraviețuirii”. Acestea sunt, conform organizatorilor, unicitatea, sustenabilitatea, conștientizarea și co-creația, ce ne vor asigura un trai armonios într-un viitor incert. Sub „umbrela” lor sunt organizate cele patru profiluri: Tartu cu Pământul, Tartu cu Umanitatea, Tartu cu Europa și Tartu cu Universul. Mărturisim că suntem curioase!
Un alt punct major de interes este sănătatea mentală, pe care autoritățile doresc să o aducă în centrul atenției. Discuțiile vor fi ținute în cafenele pe tot cuprinsul Estoniei de sud, abordarea fiind serioasă, dar cu accente de umor prin intermediul reprezentațiilor de stand-up comedy și improvizație.
Bodø
Cum, Norvegia e în UE? Nu, dar așa cum am specificat, anul 2024 este special și pentru că invită o țară din afara Uniunii să participe la mișcarea culturală.
Vezi această postare pe Instagram
E pentru prima dată când o Capitală Culturală e localizată dincolo de Cercul Polar. Orășelul de numai 50000 de locuitori e localizat pe coasta nordică a continentului, dezvoltat pe fundațiile unei mici așezări de pescari din secolul al XIX-lea. A evoluat însă mult de atunci, reprezentând acum o bază a forțelor aeriene regale norvegiene și deținând un fascinant muzeu al aviației.
Mai mult de 1000 de evenimente vor celebra calitatea de Capitală Culturală din 2024. De data aceasta, aria de interes este tineretul local și sustenabilitatea. În acest sens, se știe că mai ales nordul Terrei e afectat de schimbările climatice, și populația din Bodø vrea să tragă un semnal de alarmă asupra crizei prin care trece mediul.
Populația indigenă din nordul Europei, Sami, ce are reprezentanți în parlamentele din Norvegia, Suedia și Finlanda, va avea un loc de cinste în aceste manifestări culturale. Se speră că, răsfrângând lumina reflectoarelor asupra acestor populații amenințate, se va accentua importanța prezervării limbii și tradițiilor lor.
Deși e sărac populată, să știi că regiunea e imensă: mai mult de 800 de kilometri de la nord la sud.
Aici se va desfășura, spun autoritățile, „cel mai sustenabil concert din lume”, numit Pure Music, în primăvară: chiar ne dorim un loc! Dar și mai tare visăm să fim prezente la celebrarea solstițiului de vară, de pe 22 iunie, și să admirăm soarele nordic în toate splendoarea sa. O zi întreagă de distracție, din zori și până în noapte, sub lumina pătrunzătoare a „soarelui de la miezul nopții”. Evenimentele vor fi reluate apoi în noiembrie-decembrie, când are loc festivalul Nordland Light Festival, ce marchează scăderea zilei.
Totul despre locul din România unde se spune că soarele răsare de două ori în aceeași zi
Așadar, nu ne mai rămâne decât să sperăm că ți-am atras atenția cu capitalele culturale din 2024. Te-a tentat vreuna dintre ele?
Urmareste-ne pe Google News
