Splenomegalie - simptome, diagnostic si tratament

Cuprins
- Cauzele splenomegaliei
- Semnele si simptomele splenomegaliei
- Diagnosticul splenomegaliei
- Tratament splenomegalie
Marirea in volum a splinei
poarta numele de splenomegalie. Splina este situata in cadranul superior
stang al abdomenului uman. Splenomegalia
este considerata a fi prezenta atunci cand splina
depaseste 12 cm, masurata ultrasonografic de-a lungul dimensiunii (laturii) dominante.
Poulain a impartit splenomegalia in 2 tipuri: moderata, cand dimensiunile splinei sunt intre 12-20 cm si splenomegalia severa, atunci cand splina
depaseste 20 cm. Splenomegalia nu
trebuie confundata cu hipersplenismul, in splenomegalie
fiind vorba despre marimea splinei, pe cand in hipersplenism de functia
acesteia, cele doua putand coexista sau nu.
Cauzele splenomegaliei
Cele mai comune cauze de splenomegalie in tarile dezvoltate sunt: mononucleoza infectioasa , infiltratul
splenic cu celule canceroase de la o malignitate hematologica si hipertensiunea
portala (de obicei secundara unei afectiuni hepatice). Alte cauze ale splenomegaliei mai sunt infectiile
bacteriene, cum ar fi sifilisul sau o infectie a inimii (endocardita).
Cauzele de splenomegalie severa sunt: talasemia,
leishmanioza viscerala, leucemie cronica mielogenica, leucemie cronica
limfocitara, limfoame, mielofibroza, policitemia vera, boala Gaucher, boala
Niemann-Pick , sarcoidoza, anemia autoimuna hemolitica, malaria.
Semnele si simptomele splenomegaliei
|
![]() |
Diagnosticul splenomegaliei
Diagnosticarea splenomegaliei se poate face prin
examinare fizica, folosind semnul lui Castell (cu
pacientul culcat pe spate, efectuand un inspir profund, urmat de un expir profund, se face percutia spatiului
intercostal inferior stang, pe linia axilara anterioara). Daca sonoritatea se
modifica de la rezonanta in expir profund la matitate in inspir profund ,
semnul este considerat pozitiv.
Se poate folosi si spatiul
lui Traube (spatiul situat intre
marginea inferioara a plamanului stang, marginea anterioara a splinei, marginea
costala stanga si marginea inferioara a lobului stang al ficatului).Cand la
percutie acest spatiu este mat, este evidentiata splenomegalia.Pentru
confirmarea splenomegaliei se mai
efectueaza si o ecografie sau pentru a se verifica si functia splenica se
efectueaza un RMN si un CT.
Tratament splenomegalie
Daca splenomegalia este cauzata de
hipersplenism, este indicata o splenectomie (extragerea
splinei) tratandu-se astfel hipersplenismul. Totusi, cauzele hipersplenismului
este probabil sa ramana, de aceea se recomanda o aprofundare in punerea
diagnosticului, putand fi vorba de leucemie, limfom sau alte afectiuni grave
care ar putea cauza hipersplenismul si in consecinta si splenomegalia.
Splenectomia presupune cresterea riscului la infectii
a pacientilor. Pacientii care sufera interventia de extragere a splinei ar trebui
sa fie vaccinati impotriva Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae si
Meningococcus. Profilaxia cu antibiotice pe termen lung poate fi efectuata in
unele cazuri. In cazul unei splenomegalii
se recomanda limitarea activitatilor, incluzand evitarea sporturilor de contact
si respectarea tratamentului pentru tratarea cauzei de aparitie a splenomegaliei.
Bibliografie
1.,,General Medicine’’,
autori: Robert Parker, Asheesh Sharma, editura: Mosby Elsevier , an:2008.
2.,,Merck Manual of Medical
Information’’, autori:Mark H. Beers , Andrew J. Fletcher, Thomas V. Jones, Robert Porter, Michael Berkwits,
editura:Pocket Books, an:2000.


