Vitamina K: beneficii, efecte adverse și mod de administrare
Cuprins
- Ce înseamnă vitamina K
- De ce iau oamenii vitamina K
- Cum se manifestă deficitul de vitamina K
- Cum se manifestă excesul de vitamina K
- Modul de administrare și cantitatea de vitamina K recomandată
- Efecte adverse
Vitamina K joacă un rol-cheie în coagularea sângelui, prevenind sângerarea excesivă. Spre deosebire de multe alte vitamine, vitamina K nu este de obicei administrată pe post de supliment alimentar. Vitamina K este, de fapt, un grup de compuși - vitamina K1, vitamina K2 și vitamina K3 - care contribuie la metabolismul calciului în organism.
Vitamina K1 este vitamina K de origine alimentară – cunoscută și sub denumirile filochinonă sau fitomenadionă - și se găsește cu preponderență în legume. Vitamina K2 - menachinona - este un grup de compuși și se găsește în carne, brânzeturi și ouă, produse fermentate din soia și este sintetizată de o bacterie din intestine. Vitamina K3 - cunoscută sub denumirea de menadionă - se regăsește doar în suplimentele alimentare.
Cea mai populară formă de vitamina K în întreaga lume este vitamina K1.
Ce înseamnă vitamina K
După cum este menționat mai sus, vitamina K reprezintă un grup de molecule. Acestea sunt numite după termenul danez „Koagulation”, care face referire la rolul lor în coagularea sângelui. Dar, după cum veți vedea în continuare, această funcție este în principal atribuită vitaminei K1.
De ce iau oamenii vitamina K
Nivelurile scăzute de vitamina K pot crește riscul de sângerare necontrolată. În timp ce deficiențele vitaminei K sunt rare la adulți, ele sunt foarte frecvente la nou-născuți, deoarece laptele matern conține doze infime ale acestui nutriment. Astfel, o singură injecție cu vitamina K la nou-născuți a devenit o procedură standard. Vitamina K este, de asemenea, utilizată pentru a contracara o supradoză de medicamente pentru subțierea sângelui.
Punctual, vitamina K1 contribuie direct la coagularea în parametri normali a sângelui prin facilitarea transportului calciului în sânge. Vitamina K2, făcând echipă cu vitamina D3, facilitează transportul calciului în sistemul osos – există studii recente care susțin că administrarea de vitamina K2 ar putea combate osteoporoza, dar încă nu s-a ajuns la o concluzie finală în acest sens.
Iar vitamina K3 are aproximativ aceleași funcții precum vitamina K1, fiind varianta sintetică a acesteia, injectată nou născuților – de obicei, cât mai curând după venirea pe lume, pentru a preîntâmpina eventuale sângerări intracraniene.
Cum se manifestă deficitul de vitamina K
Deși deficiențele de vitamina K sunt destul de rare, este posibil să aveți un risc mai mare să le faceți dacă:
• aveți o boală care afectează absorbția normală a substanțelor nutritive în tractul digestiv, cum ar fi boala Crohn, fibroza chistică sau boala celiacă;
• luați medicamente care interferează cu absorbția vitaminei K;
• sunteți subnutrit/ă;
• consumați alcool mult și frecvent.
În aceste cazuri, un medic specialist v-ar putea recomanda suplimente de vitamina K. Dacă aveți un deficit de vitamina K în organism, ați putea experimenta unul sau mai multe dintre semnele și simptomele de mai jos:
• probleme de coagulare a sângelui – sângerarea durează mai mult decât ar fi firesc în urma unei tăieturi banale, de exemplu;
• hemoragii nazale;
• sângerări ale gingiilor;
• prezența sângelui în urină sau în fecale;
• sângerare abundentă la menstruaţie;
• vânătăile apărute fără motiv;
• risc crescut al hemoragiilor interne;
• sensibilitate și fragilitate osoasă.
Important: efectul vitaminei K pentru tratarea cancerului, a grețurilor matinale, pentru îndepărtarea venelor varicoase și pentru alte afecțiuni nu este nedovedit științific.
Cum se manifestă excesul de vitamina K
Deși este extrem de rar întâlnit, excesul de vitamina K este posibil. El se manifestă, cel mai adesea, prin declanșarea anemiei și a unor probleme la nivelul ficatului.
Modul de administrare și cantitatea de vitamina K recomandată
Majoritatea oamenilor obțin suficientă vitamină K din dieta urmată, ea regăsindu-se în ficat de vită, pătrunjel, fenicul, spanac, varză de Bruxelles, fasole verde, năut, mazăre, sparanghel, germeni de grâu, ulei de rapiţă şi de măsline, broccoli, salată, gulii, morcovi sau muștar. În cazul în care nu obțineți doza necesară din surse naturale, din alimentație, și se constată un deficit de vitamina K, un medic specialist v-ar putea recomanda suplimente.
Aportul adecvat recomandat de vitamina K pe care îl luați, atât din alimente, cât și din alte surse, variază, în funcție de vârstă, astfel:
• copii între 0-6 luni - 2 mcg
• copii între 7-11 luni - 2,5 mcg
• copii între 1-3 ani - 30 mcg
• copii între 4-8 ani - 55 mg
• copii între 9-13 ani - 60 mcg
• adolescenţi între 14-18 ani - 75 mcg
• adulţi bărbaţi peste 19 ani - 120 mcg
• adulţi femei peste 19 ani - 90 mcg
• femei însărcinate sau care alăptează - 90 mcg
Efecte adverse
Din fericire, până în prezent nu s-au înregistrat efecte adverse ale vitaminei K. Cu toate acestea, acest lucru nu exclude apariția unor probleme la o eventuală supradoză. Cercetătorii nu au stabilit o doză maximă sigură, dar – mai ales dacă luați medicamente anticoagulante - ar fi indicat să nu luaţi doze mai mari de 500 mcg fără consultul medicului specialist.
Urmareste-ne pe Google News
