Acatistul Sfântului Duh, rugăciunea de Rusalii pentru luminarea minții
Sfântul Duh este cea de-a treia parte a Sfintei Treimi în majoritatea confesiunilor creștine. După cum enoriașii biserici creștine o știu, Dumnezeu se manifestă în trei ipostaze, ca Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt, reprezentarea Celui din urmă fiind cunoscută sub simbolul unor limbi de foc care s-au pogorât în ziua Cincizecimii, serbată la 50 de zile de la Învierea lui Iisus sau, altfel spus, în ziua de Rusalii, zi sărbătorită sub numele de Pogorârea Duhului Sfânt.
Acatistul Sfântului Duh este o rugăciune îndreptată spre Cea de-a treia persoană a Sfintei Treimi, menită să aducă ajutor celor care au de luat o decizie foarte grea în viață și celor care urmează să treacă peste un examen foarte greu (precum elevii și studenții). Duhul Sfânt îi ajută pe cei care se află în aceste ipostaze, dăruindu-le înțelepciune și luminare desăvârșită a minții.
După ce s-a înălțat la cer, la 40 de zile de la învierea Sa, Iisus le-a promis ucenicilor că spiritul Său va fi veșnic alături de ei și că nu îi va părăsi niciodată, oferindu-le un Mângâietor. La sărbătoarea Cincizecimii, la 50 de zile după Paște și la 10 după înălțarea Sa, apostolii au primit Duhul Sfânt, Care s-a pogorât asupra lor sub forma unor limbi de foc. Potrivit creștinismului, Cincizecimea sau Rusaliile este o sărbătoare menită să-i apropie pe oameni prin legătura iubirii și a înțelegerii, opusă faptelor săvârșite de pământeni când s-au decis să construiască Turnul Babel (construcție începută din dorința oamenilor de a ajunge la Dumnezeu, soldată cu pedeapsa încurcării limbilor de către Divinitate).
După cum știi, ortodocșii sărbătoresc Rusaliile la data de 4 iunie în 2023.
Prin această sărbătoare, omenirea a primit, prin Duhul Sfânt, promisiunea lui Iisus Hristos că nu va fi niciodată singură. Chiar și în ziua de astăzi, preoții ortodocși sunt sfințiți prin El.
Ce însemnătate are Acatistul Sfântului Duh
Acatistul Sfântului Duh, rugăciunea îndreptată spre Acesta, folosește celor care caută darurile Lui: dragostea, pacea, răbdarea, înțelegerea, blândețea, înfrânarea, bucuria, bunătatea, curăția, facerea de bine și nu în ultimul rând, împuternicirea credinței. Preoții le recomandă celor care urmează să aibă un examen important să citească în fiecare zi premergătoare examenului această rugăciune a Sfântului Duh. De asemenea, este recomandat ca persoanele care doresc să rostească zilnic acest Acatist să se spovedească înainte de a începe, căci „Duhul Sfânt nu vine decât acolo unde se găsește loc pregătit și curățit”.
Acatistul este o rugăciune prin care orice persoană poate să ceară mijlocirea Sfinților în fața lui Dumnezeu, pentru a le ajuta să izbăvească la vreme de nevoie și necaz, dar și pentru a împuternicii credința, răbdarea, dragostea și toleranța.
Acatistul Sfantului Duh
Acatistul Sfantului Duh – Rugăciunile începătoare:
„Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le-mplineşti, vistieria bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte de toată spurcăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, miluieşte-ne pre noi. (de 3 ori) Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!”.
„Preasfântă Treime, miluieşte-ne pre noi. Doamne, curăteşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău. Doamne, miluieşte ! (de 3 ori). Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!”.
Acatistul Sfântului Ciprian: când să îl citești și cum te ajută
„Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău: vie Împărăția Ta; fie voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă păcatele noastre precum şi noi iertăm gresiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi in ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!”.
„Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân , noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. Şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!”.
„Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, căci Tu eşti mântuirea neamului creştinesc”,
„Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 1:
„Veniți toți credincioșii să preaslăvim pogorârea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca și cu niște ape pământul de cunoștința lui Dumnezeu și învrednicind de harul cel de viață făcător al învierii și de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El întru curățire, sfințind și îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfantului Duh – Icos 1:
„Îngerii cu fețe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviința datorată Izvorului vieții și Luminii celei Nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim și noi, Duhule Necuprins cu mintea, pentru milele Tale cele ascunse, și cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiți sub adumbrirea Ta cea fericită: Vino, Lumină Adevărată, Duhovnicească bucurie; Vino, Nor Purtător de rouă și Negrăită Frumusețe; Vino și primește ca pe un miros de bună mireasmă duhovnicească lauda noastră; Vino și dă-ne nouă să ne împărtășim de bucuria purcederii Tale; Vino și înveselește-ne cu îmbelșugarea darurilor Tale; Vino, Veșnicule Soare neapropiat și întru noi Îți fă locaș; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 2:
„În chipul limbilor de foc, întru lumină și suflare de vânt de bucurie făcătoare, pogorându-Se Duhul cel Sfânt peste Apostoli și de văpaia lui fiind cuprinși, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri și nevoi răbdând cu bucurie pe pământ și pe ape, de morțile cele cumplite nu se spăimântau, în tot pământul ieșind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 2:
„Potir de ploaie dătător, izvorâtor de foc, care pe muntele Sionului ai purces asupra Apostolilor, Ție cântare îți aducem, pe Tine Te binecuvântam și Îți mulțumim Ție, Dumnezeule, Duhule Sfinte: Vino, Cela Ce Sfânt ești și Biserica o păzești; Vino și dă un suflet și o inimă celor ce cred în Tine; Vino și aprinde evlavia noastră cea rece și neroditoare; Vino și risipește negura necredinței și a răutății, care se îndesește pe pământ; Vino și călăuzește pe toți pe drumul vieții celei drepte; Vino și ne povățuiește la tot adevărul; Vino, Înțelepciune neajunsă, și cu judecățile cele de Tine știute, mântuiește-ne; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 3:
„O, Prea Adâncă Taină! Dumnezeule, Duhule necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl și cu Fiul toate le-ai zidit! Tu care ai împodobit cetele îngerilor de sus, întru locașul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la ființă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cerești. Unind Tu trupul și sufletul într-o minunată alcătuire, zidit-ai neamul omenesc; pentru aceasta toată suflarea Ta laudă și cântă: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 3:
„Alfa și Omega, Începutule și Sfârșitule, Tu, Veșnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra apelor și cu iubitoarea Ta îmbrățișare ai adus pe toți și pe toate la viață. Din suflarea Ta cea de viață făcătoare a răsărit, din genunea cea fără de chip, frumusețea lumii celei întâi zidite, pentru care îți strigăm: Vino la noi Prea înțeleptule Ziditor al lumii; Vino, Cela ce ești Mare în micuța floare, ca și în luminătorii cerului; Vino, Felurime negrăită și Frumusețe veșnică; Vino și luminează întunecata netocmire a sufletului meu; Vino și ne arată pe noi zidire nouă în Hristos; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește în noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 4:
„O, Duhule Preabun și Neajuns, din care izvorăște sfințenia! Tu ai înveșmântat-o pe Preacurata Fecioară Maria cu strălucirea orbitoare și neapropiată a Dumnezeirii Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu Cuvântul, Împărăteasă a îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume, Tu i-ai umbrit pe prooroci și apostoli, Tu i-ai purtat până la al treilea cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumusețea cea de sus, punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei păcătoși, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, îți cântă: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 4:
„Prin Duhul Sfânt totul viază, și cu puterea Lui se va ridica spre învierea cea de obște toată zidirea, în ceasul de pe urmă al veacului acesta și cel dintâi al veacului ce va sa vie. Ridică-ne atunci din groapă, Preabunule, Mângâietorule, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăși de fericire, întru Dumnezeiasca lumină, cu Sfinții toți, cu părinții și apropiații noștri. Vino dar, și de a sufletului moarte ne izbăvește; Vino, și înainte de sfârșitul nostru, ne îndestulează cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos; Vino și dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat; Vino și luminoasă fă scularea noastră din somnul morții; Vino și ne învrednicește să privim cu bucurie la norii veșniciei; Vino și fă-ne fii ai nestricăciunii; Vino și luminează atunci ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 5:
„Auzind glasul Tău: 'Dacă cineva însetează, să vină la Mine și să bea', rugămu-Te, Fiule al lui Dumnezeu, astâmpără-ne setea de viața duhovnicească și dă-ne apa vieții. Revarsă asupră-ne unda harului Duhului Sfânt, Cel ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca sa nu mai însetăm în veac, toți cei ce cântăm cu umilință: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 5:
„Nestricăciosule și Neziditule, Veșnicule, Prea Înduratule Duh, Apărătorule al celor drepți, Curățitorule al păcătoșilor, slobozește-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se strice întru noi, cei care Îti cântăm: Vino, Preabunule și dă-ne umilință și izvoare de lacrimi; Vino și ne învață să ne închinăm Ție în Duh și în adevăr; Vino, Preaînaltule Adevăr, și lămurește îndoielile sărăcăcioasei noastre înțelegeri; Vino, Viață Neîmbătrânitoare, și ne primește din strâmtoarea veacului acesta pământesc; Vino, Lumină Veșnică, și se vor risipi toate nălucirile și spaimele; Vino, Putere veșnic nouă, împrospătându-i pe copiii tăi cei osteniți; Vino, Nemărginită Bucurie, și uitate vor fi vremelnicele întristări; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 6:
„Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobită, slăvită Mireasă, cu cerurile împreună, strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupră-ți odihnește Duhul Cel Preasfânt, Care tămăduiește neputințele, împlinește lipsurile, dăruiește viață celor morți și îi aduce la viața veșnică pe toți cei ce cu cuviință și cu dreptate strigă: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 6:
„'În lume necazuri veți avea', a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare și cine ne va mângâia? Tu, Duhule Mângâietor, Însuți dezleagă întristarea noastră! Mijlocește pentru noi cu suspinuri negrăite și ușurează inimile celor care te roagă: Vino, Dulce răcoare a celor osteniți și împovărați; Vino, Împreună Grăitorule cu cei întemnițați și Adăpostul celor prigoniți; Vino, și miluiește pe cei slăbănogiți de sărăcie și de foamete; Vino și tămăduiește patimile trupurilor și sufletelor noastre; Vino și cercetează pe toți cei care însetează de lumina Ta; Vino și alină întristarea noastră cu nădejdea veșnicei bucurii; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Singura replica din Biblie valabilă pentru fiecare zi a anului. Se repetă de 365 de ori
Acatistul Sfântului Duh – Condac 7:
„'Celui care hulește împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta aceasta nici în veacul acesta, nici în cel viitor', a spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecați cu cei neascultători și cu luptătorii împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră sa se plece spre cuvinte de vicleșug. Întoarce din schisme, eresuri și necredință pe toți cei rătăciți, iar pe întâii născuți ai Bisericii Tale învrednicește-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 7:
„Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima și neliniștea l-au cuprins, iar întunericul deznădăjduirii l-au coborât în cele mai de dedesubt; așa mi s-a întâmplat și mie în ziua întristării și împietririi cugetului meu, căci m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuținat la suflet: Vino dar, și nu mă lepăda pentru cârtirea și nerăbdarea mea; Vino și potolește cumplita vijelie a tulburării și aprinderii; Vino și odihnește pe cei necăjiți de strâmtorile vieții; Vino și îmblânzește inima în ziua împietririi și a mâniei; Vino și surpă urzelile, tulburările și spaimele duhurilor întunericului; Vino și dă-ne cu suflarea Ta, inimă zdrobită, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 8:
„Mântuiește-ne, Cerescule Părinte!Săraci suntem, neputincioși și orbi, și goi duhovnicește! Dăruiește-ne aurul Tău, cel curățit în foc, cu veșmânt alb acoperă rușinea noastră, vindecă ochii noștri cu balsamul Tău. Pogoară și în vasele cele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, Cel de viață făcător, învrednicindu-ne bucuriei celei de a doua nașteri pe toți cei ce cântăm: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 8:
„Ca turnul Babel se prăbușește fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omenești. Bine îmi este mie că m-ai smerit, că în păcate și în căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea și nimicnicia. Fără de Tine nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tau, grăind: Vino dar, Unule Preaînteleptule Ziditor al vieții; Vino și lămurește-ne căile Tale cele neînțelese; Vino precum un fulger și luminează sfârșitul vieții pământești; Vino și binecuvintează tot începutul bun pe care îl punem; Vino și fii nouă ajutător la fapte bune; Vino și luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii; Vino și dăruiește duh de pocăință, ca să se risipească prin aceasta scârbele ce stau să vină asupra lumii spre pedepsire; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 9:
„Atât a iubit Dumnezeu lumea, ca și pe Fiul Său cel Unul Născut L-a dat , Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și Și-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, iar prin Sângele Său răscumpărat-a din păcat și din moarte întreaga lume! Pentru aceea, toată zidirea așteptând libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat și Duhului care a sfințit: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 9:
„Duhul Cel Făcător de viață, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel, a odihnit și asupra mea, când mă aflam la scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însa lucrarea bunătății Sale din pricina greșelilor mele. Pentru aceea, precum așteaptă zorii drumețul rătăcit noaptea în pădure, așa și eu însetez de razele Tale, Bunule, ca sa nu pier cu totul: Vino dar, la cel pecetluit cu numele Tău cel înfricoșat; Vino dar și ușurează cugetul chinuit și pârjolit fără cruțare; Vino și înnoiește întru mine chipul Tău ce S-a întunecat; Vino și risipește nălucirile cele născute din păcat; Vino și mă învață să împărtășesc durerile cele străine; Vino și pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire; Vino și dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 10:
„Duhul Sfânt naște a doua oară pe om spre viața veșnică. Duhul Sfânt însuflețește pe mucenici, sfințește preoții, încununează pe cei drepți, face din pâine și din vin Însuși Dumnezeiescul Trup și Sânge al lui Hristos. O, adâncul bogăției și al înțelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale: Dragostea veșnică și atotiertătoare, care se întristează pentru păcătoși și vrea ca toți să fie mântuiți prin ea, ca niște fii ai luminii, pentru care strigăm: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 10:
„Cine ne va despărți de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtoarea, sau prigoana, sau foamea, sau goliciunea, sau nevoia, sau sabia? Daca ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moștenire nepieritoare în ceruri: ci dă-ne, Doamne, să Te iubim. nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasă și cu nevoința întregii vieți: Vino, Atotputernicule Duh, și ne sporește credința atotbiruitoare; Vino și ne dă îndrăzneală în rugăciune; Vino și încălzește inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi; Vino și dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană și de batjocorire a credinței; Vino și ne păzește de ispite peste puteri și de sminteli; Vino și înviază inimile noastre prin rourarea Ta; Vino, tămăduiește-ne, sfințește-ne și ne ridică, Bunule, cu harul Tău; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 11:
„Acestea zice Domnul: “Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vise vor visa, iar tinerii voștri vor vedea vedenii”. Duhule Preadorit, dă-ne doar o fărâmitură de la masa fiilor celor aleși ai Mângâierilor Tale, celor care cu umilință strigăm: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 11:
„Acolo unde ai răsărit, fie și doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger, neuitată este frumusețea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască și înfricoșată cuviință, făptura cea din tina. Învrednicește-ne Bunule Mângâietor, încă din viața pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm: Vino, Fulger Dătător de lumina veșniciei; Vino și luminează-ne cu strălucirea cea neînserată; Vino, Vistiernicul smereniei și Veselia celor blânzi; Vino, Apă Vie, răcorește-ne arșița patimilor; Vino, că departe de Tine nu aflăm liniște și tihnă; Vino, ca împreună cu Tine pretutindeni este Împărăția Cerurilor; Vino și întipărește-ne în suflet chipul Tău cel ca de soare; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 12:
„Râu nesecat al harului, Cela Ce ierți păcatele, Duhule Sfinte! Primește rugăciunea noastră pentru întreaga lume, pentru cei credincioși și pentru cei necredincioși și pentru fiii neascultării; întoarce-i la Tine și pe toți adună-i în Împărăția Sfintei Treimi, ca să se rușineze de Tine și cel din urmă vrăjmaș – moartea – iar lumea, renăscută din focul cel curățitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!”.
Acatistul Sfântului Duh – Icos 12:
„Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepților la Cina Domnului, aud glasurile îngerilor și pe Prealuminatul nostru Domn Hristos între aleșii Sai, iar durerea, întristarea și suspinarea au pierit. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte, învrednicește-ne prin înșeptita cunună a darurilor Tale să ne împărtășim în Domnul de bucuria veșnica, noi, cei care strigăm: Vino, Bunule, și trezește în noi setea de viața de dincolo de mormânt; Vino și aprinde în inimile noastre dorirea vieții veacului celui adevărat; Vino și ne descoperă bucuria Împărăției celei ce va să vină; Vino și dă-ne strălucirea ca zăpadă a curăției; Vino și umple-ne cu strălucirea Dumnezeirii; Vino și ia-ne la nunta Mielului; Vino și ne învrednicește să împărățim în slava Ta cea veșnica; Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte și Te sălășluiește întru noi!”.
Acatistul Sfântului Duh – Condac 13:
„O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de viață! Încălzește cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel înghețat întru fărădelegi, grăbește pieirea răului cu nepătrunsele Tale judecăți și ne descoperă cum să prăznuim în veșnicie adevărul cel Dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul întru toate, și cele cerești și cele pământești și cei izbăviți din iad, dimpreună să cânte: Aliluia!”.
Cea mai puternică rugăciune de Înălțarea Domnului! Poate face minuni dacă este rostită din suflet
Condacul acesta se repetă de trei ori, după care se zic iarăşi Icosul I („Îngerii cu feţe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc…”) şi Condacul 1 („Veniţi toţi credincioşii să preaslăvim…”). Apoi se citește Rugăciune către Sfântul Duh.
Acatistul Sfântului Duh – Rugăciune către Sfântul Duh
„Vino, Viaţa cea veselă şi veşnică şi dreaptă, cea atotţiitoare, întru-tot-Sfinte şi De-Viaţă-Făcătorule şi Ziditorule Duh, Cela ce eşti întru aceeaşi cinste cu Stăpânirea Tatălui şi a Fiului, Care au această egalitate şi dumnezeire şi unitate de socotinţă în Trei Feţe. Vino, Doamne al meu, Tu, pe Care Te-a dorit şi te doreşte ticălosul meu suflet! Vino, Cel ce Te-ai făcut Însuţi dorinţa întru mine şi m-ai făcut a Te dori pe Tine, Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria mea cea neîncetată şi desfătarea şi slava mea, viaţa mea, mângâierea sufletului meu”.
„Fă-Te cu mine un duh, Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare. Dumnezeule cel peste Toate, fă-Te mie Însuţi toate întru toate, hrană negrăită şi cu totul nemistuită, care de-a pururea se revarsă în buzele sufletului meu şi curge în izvorul inimii mele; îmbrăcămintea care străluceşte şi cu totul arde pe draci. Curăţia care mă spală pe mine prin nestricăcioase şi sfinte lacrimi, pe care venirea Ta le dăruieşte celor la care vine. Fă-Te mie, Doamne, lumină neîncetată; şi soare neapus, în tot locul strălucindu-mă pe mine. Cela ce nu Te întorci de la nimenea din toţi. Ca să nu ne acoperim de întunericul păcatelor noastre, nevoind a veni către noi. Depărtează de la mine, Doamne, toată înălţarea cea pierzătoare şi-mi dă mie, Doamne, întreaga înţelepţire a ochilor. Pune limbii mele frâu. Arată auzirile mele bine supuse sfintelor Tale porunci. Dă-mi răbdare întru necazuri. Înţelepţeşte şi întăreşte inima mea întru împreună pătimire, întru milostivire, întru dragoste, întru smerită cugetare, în sinea mea şi către toţi, întru întoarcere dinspre lenevia şi trândăvia dracilor, în care ca în nişte dulceţi m-am desfătat. Dă-mi mie desluşire în gânduri, ca să aflu pe care dintre ele se cade mai mult a le alege. Dă-mi a cunoaşte uneltirile diavolului şi pe acestea împreună cu el a le lepăda; şi cu totul a-mi tăia voia mea şi a atârna cele ale mele de purtarea Ta de grijă şi de la aceasta a nădăjdui folosul. Căci la Tine este viaţa mea, mântuirea mea. Şi pe Tine Te binecuvântez şi Te slăvesc şi Ţie mă închin, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Purcezător şi Celui de o veşnicie cu Tine şi de o fiinţă cu Tine al Lui Fiu, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin”.
Îți dorim pace și lumină sufletească și te rugăm să ne povestești cum a acționat pentru tine acest Acatist cu o asemenea încărcătură!
Surse foto: Pixabay
Surse articol: Libertatea pentru femeie, Doxologia
Urmareste-ne pe Google News
