Cine va fi următorul Papă? Vezi care sunt favoriții la Scaunul Pontifical
Pe 21 aprilie, în a doua zi de Paște, Jorge Mario Bergoglio, cunoscut lumii întregi sub numele de Papa Francisc, a încetat din viață la vârsta de 88 de ani. A fost nu doar unul dintre cei mai iubiți suverani pontifi, alături de la fel de apreciatul Papa Ioan Paul al II-lea, dar și un om de o deosebită modestie, cu un simț al umorului rar întâlnit printre prelați și o iubire debordantă și contagioasă față de umanitate.
Nimeni nu îi poate tăgădui harul, însă cât timp comunitatea creștină și necreștină îl plânge, cardinalii Bisericii Catolice trebuie să se întrunească pentru a stabili cine va fi următorul Papă. Îți prezentăm azi care sunt principalii favoriți la scaunul pontifical, deși trebuie să te atenționăm că papalitatea nu e nici pe departe un „pariu” sau un „concurs de popularitate”, iar surprizele au fost preponderente în ultimii ani.
Află mai jos tot ce trebuie să știi despre alegerea următorului Papă!
Cuprins
- Cum este ales următorul Papă?
- Există un favorit pentru poziția de următorul Papă?
- Cine are cele mai mari șanse să fie următorul Papă?
- Alți Cardinali cu șanse să stea pe Scaunul Pontifical
- Vom avea un următor Papă american?
Cum este ales următorul Papă?
Procedeul de alegere a următorului Papă nu e numai fascinant, dar și legendar. Urmează o tradiție respectată de milenii și e un proces marcat de sacru și istorie și îmbrăcat în taină și mit.
Atunci când un Papă își dă ultima suflare sau demisionează, Vaticanul e condus temporar de Colegiul Cardinalilor, asta în timp ce cei mai înalți prelați ai Bisericii Catolice se pregătesc pentru numirea următorului suveran pontif. Teoretic, orice cetățean de sex masculin și de credință catolică poate fi ales pentru a ocupa Scaunul Pontifical, dar cum numirile nu pot fi făcute decât de Cardinali (mai tineri de 80 de ani), e evident că aici nu vom avea parte de surprize. Șansa ca următorul Papă să fie cineva din afara cercului de cardinali e, evident, inexistentă.
Episcopi și oficialități ale Vaticanului, cardinalii sunt în număr de 252, dintre care numai 138 sunt numiți electori pe criteriul vârstei.
Înainte de conclavul care va alege următorul Papă, cardinalii se întrunesc la Vatican într-o serie de reuniuni în care se consfătuiesc și caută să decidă viitoarea direcție a Bisericii Catolice. În general, Conclavul are loc la circa 15-20 de zile după debutul perioadei de Sede Vacante (perioadă în care Biserica Catolică nu are un conducător oficial).
Mai întâi, cardinalii cer ghidarea Duhului Sfânt, într-o ceremonie ținută în Bazilica Sfântul Petru, urmând ca apoi să se îndrepte către Capela Sixtină, acolo unde fac un jurământ cu mâna pe Biblie, afirmând că vor menține secretul întrunirii. Ulterior, închid ușile și așa începe votul desfășurat după un ritual aproape sacru.
Ritul urmează un curs milenar: după ce și-au numit favoritul, cardinalii rostesc o mică rugăciune lângă fresca Judecata de Apoi a lui Michelangelo și apoi introduc votul, împăturit de două ori, într-un pocal. În general, au loc circa 4 sesiuni de vot zilnice, iar dacă niciun candidat nu întrunește necesarul de două treimi din voturi, rezultatele sunt arse cu un amestec de chimicale, în urma căruia este produs un fum negru, semnul oferit lumii exterioare că nu s-a ales următorul Papă.
Când procesul e definitivat și un cardinal primește susținerea necesară, trebuie să accepte formal numirea ca Papă. Acum, un victorios fum alb vestește lumii că catolicii au un fruntaș. Noul papă e îmbrăcat în roba papală, își alege un nume și iese pe balconul Bazilicii Sfântul Petru. Anterior, cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, apare la balcon pentru a face anunțul mult-așteptat „Habemus Papam" (Avem un Papă), iar Papa îl urmează, dând prima sa binecuvântare ca pontif.
Există un favorit pentru poziția de următorul Papă?
Așa cum am spus, nu există un favorit cert pentru a conduce Biserica Catolică și pe ai săi 1,4 miliarde de credincioși. Cu toate că faptul că Papa Francisc a numit circa 80% dintre cardinalii ce se vor reuni în viitorul apropiat ar putea indica spre o continuare a reformelor acestuia, e greu de prezis cine se va înhăma la misiunea grea de a călca pe urmele unuia dintre cei mai iubiți prelați.
De aceea și există o zicală, celebră printre cardinali, conform căreia „cel care intră în Conclav Papă iese cardinal”. Cu alte cuvinte, aparentul favorit, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Așa s-a întâmplat și în 2013, când Papa Francisc nu era considerat cea mai populară alegere. Opțiunea numărul 1 era Cardinalul Angelo Scola din Milano – atât de siguri de numirea sa erau episcopii italieni că atunci când dâra de fum alb s-a prefigurat pe cer, indicând că lumea era pe cale să își cunoască Papa, un înalt oficial al Bisericii Catolice deja trimisese un mesaj reporterilor, subliniind entuziasmul său asupra alegerii lui Scola. Dar, așa cum istoria ne-a arătat deja, cel care a ieșit la balcon a fost Jorge Bergoglio.
Ce face procesul de elecție al Papei și mai provocator acum e că, pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate dintre cardinali sunt non europeni, fapt natural, dacă stai să te gândești că religia pierde teren pe continentul nostru, dar catolicismul capătă din ce în ce mai multă prestanță în afara sa. E greu deci să preconizezi cum anume vor vota aceștia.
Ce e evident e că nu orice Cardinal e apt să devină Papă și trebuie să aibă abilitați diplomatice, experiență și o personalitate potrivită pentru a conduce biserica în vremuri atât de grele. Și vârsta poate fi un criteriu, mai degrabă „buclucaș”: pragmatismul ne spune că cardinalii nu vor fi înclinați să voteze un următor Papă tânăr, care să stea zeci de ani în Scaunul Pontifical.
Mai jos, venim cu nume și cu motive pentru care cardinalii cei mai renumiți pot sau nu să devină Papă!
Cine are cele mai mari șanse să fie următorul Papă?
Iată mai jos aparent favoriții!
Pietro Parolin (Italia, 70 de ani)
Dacă e să te iei după sondaje, Cardinalul Pietro Parolin are cele mai multe șanse să devină următorul Papă. A fost unul dintre cei mai apropiați sfătuitori ai lui Francisc, ocupând poziția de Secretar de Stat al Vaticanului, practic un fel de Prim Ministru al Sfintei Cetăți. Cu o voce blândă și viziuni moderate, Cardinalul este văzut de către critici ca un pragmatic modernist ce va pune diplomația peste credință, iar de susținători ca un idealist propovăduitor al păcii.
Opinii
Deși a susținut agenda lui Papa Francisc, Parolin este mai conservator decât iubitul său fruntaș, criticând, de exemplu, legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
De ce DA?
Pentru susținătorii moderați ai reformelor Papei Francisc, Pietro Parolin poate fi soluția ideală fiindcă cel mai probabil va continua inițiativele sale, dar cu mai multă măsură.
E un diplomat înzestrat, care cunoaște bine lumea creștină, și care a activat ca Ambasador în Venezuela, ceea ce îi dă o viziune de ansamblu foarte bine informată a Americii Latine, spațiul cu cea mai numeroasă populație catolică a prezentului.
Creează punți de legătură. A fost arhitectul reluării relațiilor Vaticanului cu Vietnamul și restabilirii contactelor diplomatice cu China.
De ce NU?
E o alegere prea previzibilă. Mai ții minte zicala de mai sus, nu? „Cel care intră în Conclav Papă iese cardinal”.
Deși reîntoarcerea la cârma catolicilor a unui italian e anticipată de mulți cu bucurie, după un papă polonez, unul german și unul argentinian, mersul lumii, în care credința pare să vireze spre periferie, indică altceva.
De asemenea, Parolin e un birocrat de carieră și nu are experiență preoțească temeinică. E urmărit și de fantoma unui scandal, echipa sa pierzând milioane de dolari la Londra, în urma unor acorduri suspecte cu oameni de afaceri cu o proastă reputație, și a avut conflicte și cu administrația Trump ca urmare a politicii pro-Israel a președintelui american.
Luis Antonio Gokim Tagle (Filipine, 67 de ani)
Dacă pe Parolin originea italiană îl poate trage în jos, Luis Tagle provine din țara cu cea mai prolifică expansiune a catolicismului din ultimii ani, Filipine, acolo unde milioane de oameni s-au convertit la credința creștină. Deși a fost făcut cardinal de Papa Benedict al XVI-lea, Tagle e un liberal care a susținut cu drag măsurile Papei Francisc, fiind de fapt numit „Francisc al Asiei”.
Chiar iubitul Papă l-a convocat de la Manila la Roma pentru a conduce biroul de evanghelizare misionară, responsabil cu a propaga credința catolică în Asia și Africa, și se pare că filipinezul s-a descurcat de minune. Mulți îl consideră succesorul natural al lui Francisc. Ar fi primul papă din Asia.
Opinii
E un reformator orientat către politici de stânga și a criticat poziția dură și tradiționalistă a bisericii față de homosexuali, mame necăsătorite și catolici divorțați și recăsătoriți. S-a opus însă dreptului la avort și are o poziție aliniată cu biserica în ceea ce privește ilegalitatea eutanasiei.
De ce DA?
E „papabil” Luis Antonio Gokim Tagle? Mulți ar spune că da poate și numai pentru că provine de pe continentul unde Biserica Catolică întrevede că își va întemeia influența și își va asigura supraviețuirea.
Filipine are de asemenea un număr record de 5 cardinali în oficiu, ceea ce ar putea să constituie o facțiune de lobby importantă în favoarea lui Tagle, asta dacă va fi desemnat „candidatul oficial” al asiaticilor, ținând cont că are concurență.
E un prelat moderat, ce simpatizează cu cauza săracilor și a imigranților, și, spre deosebire de multe nume de pe listă, are experiență pastorală, birocratică și de management.
Mai mult, dacă Parolin (primul de pe lista noastră) e mai degrabă o apariție timidă, monahală, Tagle e charismatic, părând a avea ce îi trebuie ca să îi urmeze popularului Papa Francisc.
De ce NU?
Se pare că în ultima vreme cardinalul filipinez căzuse în dizgrație la Vatican, deși nu se știe cu siguranță de ce.
Totodată, e un prelat tânăr, ceea ce îi poate periclita alegerea.
Au existat câteva controverse și privind poziția sa de manager al asociației caritabile a Vaticanului, Caritas.
Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani)
Dacă mai sus am avut un moderat și un moderat reformator, acum este timpul să introducem în listă și un conservator. Arhiepiscopul Budapestei a crescut într-o familie catolică, în vremea comunismului, și a făcut parte din Conclavul care i-a ales atât pe Francisc, cât și pe Papa Benedict.
Face parte din Ordinul Marian, supus Fecioarei Maria.
Opinii
Erdo este un adept al doctrinei tradiționale, iar poziția sa ca Papă cu siguranță ar reprezenta un pas în spate față de conducerea lui Francisc în ceea ce privește reformele necesare pentru a moderniza biserica.
Se pare că este un apropiat al Prim Ministrului maghiar Viktor Orban, Cardinalul fiind criticat pentru că nu s-a poziționat niciodată împotriva aparentelor abuzuri ale regimului politic considerat o democrație iliberală.
Se opune practicii de a oferi Sfânta Împărtășanie catolicilor divorțați sau recăsătoriți și este un oponent al migrației. Unele dintre viziunile sale cele mai controversate comparau migrația europeană cu fenomenul traficului de persoane.
De ce DA?
Unii cardinali vor o reîntoarcere la tradiție și astfel Erdo este favoritul aripii conservatoare. Ba chiar, conform surselor din biserică, ar fi principalul pretendent, alături de cardinalul Parolin, în voturile preliminarii.
Cardinal de la vârsta de 51 de ani, maghiarul este de asemenea popular printre prelații europeni, dar și africani, conducând de două ori Conferințele Consiliului Episcopilor Europeni, ce au ținut sesiuni regulate în Africa.
A avut o bună expunere la Vatican, a ținut discursuri îndrăgite și este un om de cultură, cu o educație solidă și un intelect prețuit printre prelați.
De ce NU?
Viziunile sale conversatoare îl vor îndepărta de aripa progresistă a bisericii.
Afirmațiile sale s-au aliniat cu cele ale lui Viktor Orbán, Prim Ministrul Ungariei, opunându-se politicii pro migrație a papei Francisc.
Peter Kodwo Appiah Turkson (Ghana, 76 de ani)
Dacă va fi desemnat Papă, Peter Turkson va fi primul Papă african din ultimii 1500 de ani, fapt care i-ar favoriza numirea. Africa este continentul cu cea mai rapidă ascensiune a catolicismului din ultimii ani, așa că din acest punct de vedere, cardinalul ghanez are toate datele.
Atunci când a fost întrebat dacă se vede următorul Papă, prelatul a răspuns: „Nu sunt sigur că cineva aspiră să devină Papă” – o afirmație plină de modestie, care îl recomandă drept un bun urmaș al Papei Francisc.
Opinii
Așa cum este cazul cu majoritatea cardinalilor africani, și Peter Turkson este un conservator moderat. Deși a avut viziuni critice asupra homosexualității, a abordat o politică morală atunci când în Parlamentul ghanez s-a discutat aplicarea de pedepse împotriva comunității LGBTQ+, insistând că orientarea sexuală nu ar trebui considerată o ofensă. Totodată, s-a pronunțat împotriva folosirii prezervativelor, asta în condițiile epidemiei de SIDA din Africa.
Ca orientare, e însă un prelat de stânga, având poziții solide vizând justiția socială, schimbările climatice și sărăcia. E un critic al capitalismului neoliberal și un adept al păcii.
De ce DA?
Ar fi un exponent al unui continent în care credința catolică se răspândește cu repeziciune.
De asemenea, are o personalitate puternică, ceea ce l-ar face asemănător lui Papa Francis, și o prezență electrizantă. A fost chitarist într-un trupă funk, ceea ce îi umanizează prezența.
De ce NU?
Și împotriva lui pare a lucra zicala care spune că favoritul nu pleacă acasă cu premiul. A fost unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Papă în 2013.
Alți Cardinali cu șanse să stea pe Scaunul Pontifical
Vezi mai jos cine poate fi următorul Papă!
Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani)
Parcă dintre toți cardinalii, cel mai mult îi seamănă lui Papa Francisc Matteo Zuppi. Chiar a fost făcut Cardinal de către defunctul Papă, în 2019, și este de asemenea orientat către ajutorarea săracilor și a marginalizaților. A fost afiliat cu Comunitatea Sant’Egidio, o inițiativă caritabilă influentă sub conducerea lui Francisc, și provine dintr-o familie cu puternice legături cu Vaticanul: tatăl său a lucrat la ziarul din Cetatea Sfântă, L’Osservatore Romano, iar mama sa este nepoata Cardinalului Carlo Confalonieri.
Nu îl acuzăm deloc de „pile”, însă, mai ales că e un prelat progresist, ce susține că Biserica Catolică are nevoie să întărească dialogul cu comunitatea LGBTQ+. Totodată, e faimos și pentru că a fost trimisul Papei în delegația ce a mers în Ucraina, să îl întâlnească pe Președintele Volodymyr Zelensky, iar apoi s-a deplasat în Rusia, unde nu l-a văzut pe Putin, ci pe Patriahul Kiril.
Îl recomandă de asemenea pentru poziția de Papă mediator al păcii și faptul că a participat la negocierile de încetare a războiului din Mozambic, din anii 90. E un „preot de stradă”, ca și Francisc, dar tinerețea sa poate fi un impediment.
Mario Grech (Malta, 68 de ani)
E probabil cel mai progresist cardinal, deși inițial a fost văzut ca un conservator, ce și-a schimbat însă orientarea dogmatică, convins fiind de reformele Papei Francisc. Dacă criticii îl percep ca fiind prea maleabil, suspinătorii săi îl numesc flexibil și insistă că astfel a arătat că poate crește și poate deveni mai înțelept.
E unul dintre puținii pretendenți la scaunul de Papă care susține prezența femeilor pe poziția de diacon și care dorește să modernizeze atitudinea bisericii față de comunitatea LGBT+. A fost de asemenea un favorit al Papei Francisc.
Fridolin Ambongo Besungu (Congo, 65 de ani)
Un franciscan, membru al Capucinilor, și Ambongo Besungu a fost numit cardinal de Papa Francisc, fiind un membru pregnant al comunității tot mai numeroase de catolici din Republica Democrată Congo. S-a opus politicilor guvernamentale din țara sa, ceea ce i-a câștigat mulți adepți.
E conservator, opunându-se căsătoriilor dintre persoanele de același sex, dar e o voce respectată în țara sa și lider al unei comunități tot mai proeminente. Nu trebuie uitat nici că e un apărător înfocat al credinței într-o țară unde catolicii încă mai sunt prigoniți de grupuri și rebeli jihadiști islamici. Totodată, este un susținător al democrației și al drepturilor omului și un vajnic luptător anti corupție.
Ce îl poate trage în jos e faptul că e un adept al pluralismului religios, nepărând dornic să-și impună religia și considerând că fiecare are propria sa identitate, ceea ce i-ar putea determina pe cardinali să considere că va periclita misionarismul creștin.
Marc Ouellet (Canada, 80 de ani)
Dacă potențialii Papi de mai sus erau în principal dezavantajați de vârsta tânără, Ouellet se situează la polul opus. Cu toate acestea, ținem să remarcăm că nici Francisc nu era un „tinerel” atunci când a fost ales Papă, dar asta nu l-a împiedicat să își ducă misiunea într-un mod admirabil.
Marc Ouellet e unul dintre cei mai influenți prelați de la Vatican pentru că a supravegheat investirea episcopilor de pe tot cuprinsul lumii, ceea ce îl face un mare cunoscător al Cardinalilor actuali. Mai mult, a fost numit în această poziție de Papa Benedict și păstrat de Francisc, ceea ce dovedește că își cunoaște meseria.
E o voce a schimbării și are o viziune modernă, pronunțându-se împotriva abuzurilor sexuale din Biserica Catolică și pentru mai multă transparență, dar și pentru o poziție mai pregnantă a femeilor în sânul congregației. Nu e însă de acord ca preoții să renunțe la celibat.
A condus Comisia Pontificală a Vaticanului pentru America Latină, ceea ce îi creionează legături puternice cu cea mai mare comunitate catolică din lume și vorbește fluent 7 limbi, însă vârsta sa înaintată poate reprezenta totuși un impediment.
Vom avea un următor Papă american?
Multă vreme s-a considerat tabu ideea de a avea un papă american, dată fiind poziția de lider al lumii, neoficială, e drept, pe care și-a asumat-o SUA. Dar unele voci susțin că acum Președintele Trump vizează această titulatură sacră, de Papă, pentru un american, și că de aceea vicepreședintele său, J.D. Vance, l-ar fi vizitat pe Papa Francisc cu o zi înainte de moartea sa, ca să influențeze mediile religioase de la Vatican pentru numirea unui prelat nord-american.
Uite care pot fi din acest punct de vedere următorii Papi!
Dacă Donald Trump chiar vrea un Papă alb, american, atunci cel mai probabil îl favorizează pe Cardinalul Kevin Farrell, ce pare croit după tiparul președintelui în exercițiu al celei mai puternice națiuni: are viziuni conservatoare și a intrat în controverse diplomatice. În ultima vreme, Kevin Farrell a fost tot mai prezent la Vatican, fiind cel care a anunțat moartea Papei Francisc, și ocupă o pregnantă poziție administrativă în Biserica Catolică, cea de Camerlengo.
În sondajele de opinie, Kevin Farrell nu e prea „papabil”, dar nu același lucru poate fi spus despre Leo Burke, născut în Wisconsin, un tradiționalist care a intrat de multe ori în conflict cu Papa Francisc pe seama ideilor mult mai liberale ale acestuia din urmă vizând oferirea împărtășaniei către persoanele recăsătorite sau divorțate. Mai mult, s-a pronunțat și împotriva contracepției artificiale, a mariajelor civile între persoanele gay și a avortului.
Mai multe șanse la scaunul pontifical îl poate avea Cardinalul Joseph Tobin, un prelat „cu suflet mare, dintr-o bucată”, ce a activat în ordine de misionari și are o importantă experiență internațională. Dacă numele de mai sus i-ar putea fi pe plac Președintelui Trump, Tobin sigur nu e un favorit al său după ce s-a declarat un avocat al migranților și s-a opus politicilor de interzicere a primirii de refugiați din Siria, desfășurate de guvernatorul republican Mike Pence. Cardinalul vorbește spaniolă, portugheză, franceză și italiană, un alt argument pentru care ar putea fi următorul Papă.
Ultimul, dar nu cel din urmă (de fapt, se pare că are cele mai multe șanse la scaunul pontifical dintre americani) este Robert Prevost, un cardinal în vârstă de 69 de ani care poate spulbera mitul conform căruia niciun conațional de-al său nu va fi următorul Papă. De altfel, Prevost a și activat mai mult în Peru. Născut în Chicago, e membru și lider global al ordinului religios Augustinian și e văzut ca un reformator însărcinat de Papa Francisc cu misiunea de a forma următorii episcopi.
Alți cardinali cu șanse de a fi următorul Papă? Robert Sarah (Guineea, 79 de ani), Angelo Scola (Italia, 83 de ani), Reinhard Marx (Germania, 71 de ani), Michael Czerny (Canada, 78 de ani), Christoph Schoenborn (Austria, 80 de ani), Vincent Nichols (Marea Britanie, 79 de ani), Pierbattista Pizzaballa (Italia, 60 de ani), Wim Eijk (Germania, 71 de ani), José Tolentino Calaça de Mendonça (Portugalia, 59 de ani).
Deci, tu ce părere ai? Cine crezi că poate fi următorul Papă?
Surse foto: Getty, iStock
Surse articol: usccb, bbc, apnews, edition.cnn.com, theguardian.com
Tags: Papa Francisc
Urmareste-ne pe Google News
