Giani Kiriță, părăsit de tată când avea numai trei ani: „N-am înțeles niciodată de ce n-o fi venit să vorbească cu mine”
Ce supărare mai mare poate să existe în sufletul unui copil decât să știe că părinții nu îl doresc? Giani Kiriță, cunoscut pentru cariera sa de fotbalist și pentru stilul său de viață nonconformist, a făcut mărturisiri șocante despre viața fără un părinte…
Cum a rămas Giani Kiriță fără figura paternă din viața lui, la vârsta de numai 3 ani? Regretele și întrebările îi bântuie sufletul și acum… Ajuns la maturitate, fostul sportiv nu-și poate explica de ce a trebuit să treacă printr-o asemenea traumă.
Invitat în podcast-ul lui Teo Trandafir, „Gând la gând cu Teo”, Giani Kiriță a vorbit despre educația primită de la mama sa, care a fost nevoită să-i țină loc și de tată. Și-a amintit cum bărbatul nu le-a dat pace o perioadă, i-a urmărit chiar, însă fără a le da și-o mână de ajutor.
La doar 3 ani, Giani Kiriță a fost martorul unor scene de groază
Când avea doar 3 anișori, iar surioara lui 8, mama lui Giani Kiriță a divorțat de tatăl lor natural. Bărbatul venea însă la meciurile de fotbal ale băiatului din localitatea natală. Fostul fotbalist își amintește cum tatăl său stătea în spatele porții fără să spună nimic…
În ceea ce privește viața de familie pe care a avut-o până la vârsta de 3 ani, a fost una desprinsă parcă din poveștile de groază.
„Mama a avut o viață foarte urâtă cu el, foarte grea, de la spart geamuri noaptea…. După ce au divorțat, pe urmă, tot venea, spărgea geamuri, făcea urât și ușor, ușor, s-au dus toate… Am crescut, am început să joc fotbal, îl vedeam acolo, dar nu a venit niciodată să vorbească cu mine”, mărturisește Giani Kiriță.
Sportivul destăinuie că a fost adesea martor la coșmarul prin care a trecut mama sa, iar din această cauză nu și-a mai dorit să reia legătura cu tatăl său. Giani Kiriță susține că a rămas cu traume și acum, la maturitate. De posibilitatea de a purta un dialog cu tatăl său nu s-a pus problema niciodată…
Teo Trandafir, confesiuni emoționante și simpatice despre copilărie. Ce viață!
„Ne-a făcut și… cam atât. La revedere!”
Întrebat de ce își iubește mama atât de mult, fostul jucător de la Dinamo București a dezvăluit un motiv surprinzător. Nu doar pentru că este părintele care i-a dat viață și s-a îngrijit de bunăstarea lui atâția ani, ci: „sunt foarte multe motive. Dar eu nu am fost mămos… Ea nu m-a ținut ca pe un băiețel cum se întâmplă la foarte mulți și ies … „fetițe”.
Pe noi ne-a crescut și mamaia mea. Dacă mama a fost și tată, era la muncă și venea în weekend la noi și n-a fost iubirea aia de …mămoșenie. Ci a fost aia „băi trebuie să fii bărbat”. Dar mama s-a sacrificat foarte mult, adică a pățit foarte multe. A fost bătută tare de tot de tata și am spus-o de mai multe ori, prin câte operații a trecut femeia asta, prin câte chinuri...
Mama lucra într-un mediu rece și a avut foarte multe operații la rinichi, la burtă și spate, de toate. Ea lucra și de noapte, pleca noaptea venea dimineața acasă, ne făcea și nouă să mâncăm, îmi călca și echipamentul de joc, mi-l și spăla și de-abia pe urmă se culca. Adică eu am văzut sacrificiul suprem”, s-a confesat Giani Kiriță.
Cu toate că mama lui nu i-a destăinuit niciodată cât de greu i-a fost și nici nu a considerat că s-a sacrificat pentru el, fostul fotbalist a simțit acest lucru și a privit-o ca pe o adevărată luptătoare.
8 vedete care nu au lăsat copilăria grea să le stea în calea succesului
„Eu nu am zis tată niciodată nimănui”
Trauma pe care i-a lăsat-o tatăl lui natural în suflet nu a putut fi alinată sau vindecată în vreun fel. Fostul concurent din emisiunea concurs „Exatlon” susține că nu a putut să spună niciodată cuiva „tată”, deși mama lui s-a recăsătorit. Bărbatul nu a putut să folosească acest apelativ.
„Trauma copilăriei mele asta a fost! Pe toți copiii îi așteptau tații și pe mine nu mă aștepta nimeni și mă uitam așa… stăteam singur acolo și în momentul când nu ai pe cineva să te ducă la fotbal… Eu mă duceam singur la București, la cluburi.
Mă duceam cu trenul să ajung la Dunărea Giurgiu, pe urmă la Lehliu m-am dus cu trenul să dau probe. Am căutat întotdeauna să cred în ceea ce fac pentru că știam că îmi place și că vreau. Toți îmi spuneam că sunt talentat dar nu aveam pe cineva în spate”.
Fostul jucător de fotbal își amintește chiar de un moment când trebuia să plece în cantonament și mama lui nu i-a permis. Fără să se dea bătut, și-a împachetat lucrurile, a așteptat să adoarmă mama și sora lui, și imediat ce s-au stins luminile, a plecat la unchiul său, care i-a ținut partea.
„Mama a dat telefon direct pe fix că știa că acolo mă duc. „Trimite-l înapoi”, a zis. Unchiul meu a spus: „Te rog eu frumos, lasă băiatul în pace”, și am luat geanta și am plecat la Câmpina cu Sportul parcă. Sunt multe echipe la care am fost”.
Uneori o traumă în copilărie poate fi un pas înainte, un motiv pentru a-ți depăși condiția, pentru a fi cel mai bun dintre cei mai buni. Giani Kiriță a demonstrat de-a lungul timpului că nu a avut nevoie de sprijinul unui tată pentru a fi un jucător cu adevărat remarcabil.
Surse foto: facebook.com, facebook.com, facebook.com, facebook.com
Surse articol: youtube.com, romaniatv.net
Urmareste-ne pe Google News
