Leonid Rogozov a visat întotdeauna să devină un chirurg de renume, dar nu și-a imaginat niciodată că va trebui să-și dovedească abilitățile chirurgicale asupra propriei persoane.
Povestea sa uluitoare a început în 1961, când a fost selectat să facă parte dintr-o expediție sovietică în Antarctica. Acolo, el nu a fost doar medicul de bord, a devenit pacientul și chirurgul său.
S-a operat singur de apendicită
Totul părea să decurgă normal în expediție până în dimineața zilei de 29 aprilie, când Leonid Rogozov s-a simțit extrem de rău. Oboseala, febra și vărsăturile l-au făcut să realizeze că ceva grav se întâmpla în interiorul său.
Când durerile abdominale au devenit insuportabile, a realizat cu groază că suferă de apendicită, iar viața sa era în pericol.
"Se pare că am apendicită. Încerc să-mi mențin calmul, chiar să zâmbesc. De ce să-mi îngrijorez prietenii? Cine ar putea să mă ajute?", a notat el în jurnalul său la acea vreme.
Rogozov s-a confruntat cu o dilemă teribilă: să aștepte ajutorul care nu era sigur că va veni la timp sau să efectueze singur operația.
”Asta este… Trebuie să apelez la singura cale de ieșire: să mă operez singur… Este aproape imposibil, însă nu pot să-mi încrucișez brațele și să renunț la luptă”, mărturisea medicul în jurnal. Cu viața lui în mâinile sale, a ales curajul și hotărârea.
Cum a decurs operația
Deschizându-și propriul perete abdominal, el a realizat că nu putea vedea totul în oglinda ținută de asistenții săi, dar nu a renunțat.
Operația pe care a făcut-o singur a durat o oră și 40 de minute de coșmar și curaj. A simțit inima bătându-i cu putere și mâinile tremurând, dar și-a continuat operația pentru a-și îndepărta apendicele inflamat.
După o luptă aprigă cu durerea și teama, a reușit să îndeplinească ceea ce părea a fi o misiune imposibilă.
”Am lucrat fără mănuși. Vedeam foarte greu. Oglinda mă ajuta, dar mă și încurca – la urma urmei, arata lucrurile invers. Am lucrat mai mult pe pipăite. Sângerarea era puternică, dar nu m-am grăbit – am încercat să lucrez prudent.
În timp ce deschideam peritoneul, am tăiat cecumul din greșeală și am fost nevoit să-l cos… Eram tot mai slăbit, iar capul începea să se învârtă. La fiecare patru-cinci minute, luam o pauză de 20-25 de secunde. În sfârșit, l-am văzut, blestematul de apendice! Îngrozit, am remarcat pata neagră de la baza sa.
Asta însemna că o singură zi dacă mai amânam operația, probabil ar fi plesnit. În cel mai prost moment, când îndepărtam apendicele, am simțit că-mi stă inima și că mâinile mi s-au înmuiat. M-am gândit că povestea se va termina rău.
Tot ce trebuia să mai fac era să îndepărtez apendicele… Apoi am realizat că, practic, eram salvat”, scria Rogozov, într-o scrisoare trimisă familiei.
La 5 zile de la intervenție, temperatura corpului lui Rogozov s-a normalizat, semn că operația sa a fost un succes. Ulterior, la șapte zile, a fost posibilă îndepărtarea copcilor. El a descris această experiență ca a doua sa naștere și a revenit la muncă în doar două săptămâni.
Pentru tot restul vieții sale, Leonid Rogozov a mărturisit că această experiență incredibilă a reprezentat practic o a doua naștere. După întoarcerea sa în octombrie 1962, la Leningrad, a început să lucreze asiduu la teza sa de doctorat.
Până în 1984, a profesat ca medic în diverse spitale din Leningrad, contribuind la dezvoltarea domeniului medical.
În perioada 1984 - 2000, Leonid Rogozov a fost în fruntea Institutului de Pneumologie din Sankt Petersburg, unde a continuat să-și dedice viața medicinei și să-și împărtășească cunoștințele.
Cu toate acestea, viața sa s-a încheiat în anul 2000, la vârsta de 66 de ani, în urma unei lupte împotriva cancerului pulmonar, punând astfel punct poveștii unui adevărat erou al medicinei.
Așadar, cu toate obstacolele cu care s-a confruntat în viață, Leonid Rogozov a rămas un exemplu de curaj și perseverență în domeniul medical.
Medicii din România "lovesc" din nou! O femeie a fost operată de hernie, deși era însărcinată
Urmareste-ne pe Google News
