Ce este laptele vegetal?
Laptele vegetal este o băutură de origine vegetală care prezintă o culoare similară cu cea a laptelui obișnuit. Obținut din extracte de plante, diluate în apă pentru a crea o băutură cu arome și texturi variate, laptele vegetal reprezintă o alternativă non-lactată la laptele de origine animală. Această băutură poate oferi o senzație plăcută și cremoasă în gură, fiind apreciată pentru diversitatea sa de arome și beneficiile nutriționale.
Tipuri de lapte vegetal
Laptele vegetal poate fi obținut atât din fructe, cât și din cereale, nuci sau semințe, însă pe lângă ingredientul de bază din care este obținut, se mai adaugă și diverse arome (ciocolată sau vanilie) pentru a potența gustul. Iată câteva dintre cele mai populare tipuri de lapte vegetal:
- Lapte de banane
- Lapte vegetal obținut din cereale precum: orez, quinoa și ovăz
- Lapte din legume, cum ar fi mazăre, cartofi sau soia
- Lapte din nuci, caju, lapte de migdale și nucă de cocos
- Lapte vegetal din semințe, precum: laptele de cânepă, semințe de floarea soarelui și bostan, semințe de susan și in
Beneficiile laptelui vegetal
Persoanele care preferă laptele vegetal spun că acesta are nenumărate beneficii, inclusiv:
1. Este potrivit pentru persoanele lacto-vegetariene și vegane. Dacă ții o dietă vegană, atunci laptele vegetal este băutura potrivită pentru tine.
2. Are mai puține calorii și grăsimi decât laptele de vacă. Dacă ții o dietă de slăbire sau pur și simplu ești atentă la numărul de calorii pe care-l consumi, o opțiune bună pentru tine este să înlocuiești laptele de vacă cu lapte vegetal.
3. Este mai ușor de digerat decât laptele de vacă pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Dacă suferi de intoleranță la lactoză sau anumite tulburări digestive (de exemplu balonare, sindromul intestinului iritabil), poți consuma mai bine lapte vegetal deoarece este ușor de digerat.
4. Varianta neîndulcită de lapte vegetal nu conține zahăr. Acest beneficiu este important dacă ești preocupată de o dietă cât mai sănătoasă.
5. Există mai multe tipuri de lapte vegetal din care poți alege. Așa cum spuneam mai sus, laptele vegetal se poate face din mai multe surse, existând o varietate largă de unde să alegi, de la laptele de migdale sau caju până la laptele de banane.
Riscurile laptelui vegetal
În încercarea de a imita textura netedă și spumoasă a laptelui de vacă, majoritatea producătorilor de lapte vegetal adaugă o mulțime de aditivi, precum guma xantan, guma de roșcove, guma gellan, guma guar, caragenanul și altele. Acești emulgatori sau agenți de îngroșare pot îmbunătăți gustul, textura, consistența și perioada de valabilitate, însă pot contribui la probleme gastrointestinale la persoanele sensibile, de exemplu la apariția gazelor și balonării.
S-a descoperit că doze mari de gumă guar și gumă xantham provoacă disconfort abdominal la unele persoane. Dar este de remarcat faptul că acest lucru ar fi atunci când este consumat în doze mult mai mari decât s-ar găsi vreodată în laptele vegetal.
Caragenanul, un agent de îngroșare care se găsește în mod obișnuit în laptele vegetal, a fost legat de inflamație și a contribuit la boli intestinale și metabolice prin perturbarea microbiomului intestinal și a stratului de mucus intestinal. Totuși, lipsesc studiile pe oameni, din cauza preocupărilor etice.
În general, nutriționiștii spun că acești aditivi sunt în general siguri, dar trebuie evitat consumul în exces.
Pe lângă aditivi, laptele vegetal poate conține zahăr și îndulcitori artificiali. De asemenea, chiar și laptele vegetal fără zahăr poate avea efecte foarte diferite asupra nivelului de zahăr din sânge, unele tipuri de lapte vegetal conținând un indice glicemic foarte mare comparativ cu laptele de vacă.
În general, laptele de migdale, caju, macadamia și soia prezintă IG scăzut, împreună cu laptele de vacă. Laptele de cânepă, ovăz și soia conțin un IG mediu, iar băuturile din nucă de cocos și orez au un IG ridicat.
Alte riscuri asociate cu laptele vegetal sunt:
- Riscul de alergii alimentare (laptele de migdale sau nuci)
- Sursă de contaminare bacteriană sau fungală dacă nu este stocat și manipulat în mod corespunzător
- Interacțiuni medicamentoase (de exemplu laptele de soia poate interacționa cu anumite medicamente sau condiții medicale)
Lapte vegetal vs. lapte de vacă: diferențe și asemănări
Pentru a alege varianta care ți se potrivește cel mai bine în funcție de nevoi și preferințe, iată câteva aspecte de luat în calcul atât pentru laptele de vacă, cât și pentru laptele vegetal:
1. Numărul de nutrienți, vitamine și minerale
Laptele de vacă este o sursă importantă de nutrienți, inclusiv calciu, potasiu, B-12, riboflavină și fosfor. De asemenea, laptele este, în general, îmbogățit cu vitamine suplimentare, mai ales vitamina D.
În ceea ce privește vitaminele din laptele vegetal, unele băuturi precum laptele de migdale, ovăz, orez, caju, in și lapte de soia sunt îmbogățite atât cu calciu, cât și cu vitamina D, însă altele nu conțin foarte multe vitamine. Este important să citești eticheta pentru a determina dacă laptele de plante pe care vrei să-l cumperi este fortificat.
Unele persoane atrag, însă, atenția că laptele vegetal poate fi îmbogățit cu nutrienți sintetici precum calciu, vitamina D și vitamina B12 care imită nutrienții găsiți în laptele de vacă, însă acești nutrienți sintetici nu sunt de obicei la fel de ușor de absorbit precum omologii lor naturali. Pentru a fi sigură că dieta ta este bogată în nutrienți, trebuie să consumi alimente integrale care conțin acești nutrienți, în loc să te bazezi doar pe lapte vegetal ca sursă principală.
2. Conținut de fibre
Fibrele sunt bune pentru microbiomul intestinal, inimă și sistemul imunitar, însă laptele de vacă nu conține deloc fibre. În schimb, în unele tipuri de lapte vegetal (de exemplu în laptele de ovăz) pot exista cantități modeste de fibre, de la 2-3gr per porție. Laptele de soia, migdale și alte tipuri de lapte vegetal au cantități mai mici.
3. Conținutul de proteine
Ai nevoie de proteine? Atunci laptele de vacă poate fi opțiunea potrivită pentru tine. O cană de lapte integral sau cu conținut scăzut de grăsimi conține 8 grame de proteine, ceea ce îl face o sursă bogată din acest nutrient pentru dezvoltarea mușchilor. Laptele ultrafiltrat poate avea chiar 13 grame de proteine pe cană. Cantitatea de proteine din laptele vegetal variază, însă în general are mai puține proteine decât laptele de vacă.
Laptele din mazăre are 7,5 grame de proteine pe cană, cel mai mult pentru orice lapte vegetal. Laptele de soia poate avea, în medie, 6,1 grame de proteine pe cană, în timp ce laptele de migdale are 1 gram.
4. Sănătatea oaselor
Calciul este necesar pentru oase sănătoase, însă conform studiilor, creșterea semnificativă a aportului de lactate și calciu nu are niciun impact asupra densității minerale osoase a copiilor.
Nutriționiștii recomandă să mănânci o dietă sănătoasă și variată, pentru a obține calciu din multe alimente diferite, nu doar din lapte. Calciul poate fi găsit și în laptele fortificat din plante și soia, dar și în legume, cereale integrale, pește, nuci, semințe și tofu.
5. Grăsimi și colesterol
În general, laptele vegetal conține o cantitate foarte mică sau chiar deloc grăsimi saturate, care cresc colesterolul rău. O excepție este laptele de nucă de cocos, care are un conținut ridicat de grăsimi saturate.
De obicei, laptele vegetal conține grăsimi nesaturate, care pot îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.
În schimb, conținutul de grăsime din laptele de vacă variază de la 0,2 grame de grăsime într-o cană de lapte degresat până la aproximativ 8 grame de grăsime în laptele integral. O cană de lapte 1% conține aproximativ 1,4 grame de grăsimi saturate, comparativ cu aproximativ 4,5 grame în laptele integral.
6. Boli de inimă
Studiile efectuate nu au găsit nicio asociere clară între consumul de lapte integral sau cu conținut scăzut de grăsimi și bolile de inimă. Totuși, produsele lactate fermentate precum chefirul și iaurtul pot avea un rol de protecție împotriva bolilor cardiovasculare.
De asemenea, studiile arată că reducerea alimentelor bogate în grăsimi saturate și înlocuirea lor cu alimente bogate în grăsimi polinesaturate - cum ar fi nucile, peștele, uleiurile vegetale și laptele vegetal, ajută la reducerea riscului de atac de cord.
7. Impact asupra mediului
Sectorul zootehnic este un emițător major de metan. În schimb, studiile au arătat că emisiile de gaze cu efect de seră create de producția de soia, ovăz, migdale, mazăre și lapte de cocos au fost cu 62 -78 % mai mici pe o bază mediană pe litru, în comparație cu emisiile asociate cu laptele de vacă.
Dar și laptele vegetal are o amprentă negativă asupra mediului. De exemplu, producția de migdale este de obicei consumatoare de apă, ceea ce poate fi dăunător în special în zonele cu lipsă de apă. Cu toate acestea, laptele vegetal are un impact general mai scăzut decât laptele de vacă. Laptele de ovăz și de soia sunt cele mai ecologice.
În concluzie, laptele vegetal reprezintă o alternativă populară la laptele de origine animală pentru multe persoane. Are multe beneficii, dar există și anumite riscuri asociate cu acest lapte pe care trebuie să le iei în considerare atunci când consumi lapte obținut din plante, legume, nuci sau cereale.
Urmareste-ne pe Google News
