Fenilalanina: beneficii și recomandări

Miercuri, 23.04.2025

Fenilalanina este un aminoacid esențial ce contribuie la sinteza neurotransmițătorilor norepinefrină și dopamină, substanțe vitale pentru funcționarea optimă a creierului și a sistemului nervos. Totodată, fenilalanina joacă un rol important în formarea melaninei, pigmentul responsabil de culoarea pielii, părului și ochilor. Administrată sub formă de supliment alimentar, fenilalanina este utilizată pentru susținerea funcțiilor cognitive și îmbunătățirea stării de spirit. Află din acest articol tot ce trebuie să știi despre fenilalanină!

Ce este fenilalanina?

Fenilalanina este un aminoacid esențial, adică o substanță pe care organismul nu o poate produce singur și care trebuie obținută din alimentație. Face parte din „blocurile de construcție” ale proteinelor și joacă un rol important în numeroase procese din organism.

Este precursor al unor neurotransmițători importanți, precum dopamina, norepinefrina și epinefrina – substanțe care influențează starea de spirit, atenția și nivelul de energie.

Participă la sinteza melaninei, pigmentul care determină culoarea pielii, părului și ochilor. De asemenea, contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos central și poate influența pozitiv concentrarea și starea emoțională.

Există două tipuri de fenilalanină: forma L și forma D, care au roluri diferite în organism:

L- fenilalanina - este un aminoacid esențial și este singura formă de fenilalanina găsită în proteine

D- fenilalanina - nu este un aminoacid esențial, iar rolul său în oameni nu este înțeles în prezent. Se crede că această formă de fenilalanina acționează ca un analgezic.

L-fenilalanina apare în mod natural în anumite alimente, în timp ce D-fenilalanina este o variantă sintetică a L-fenilalaninei.

Beneficiile pe are le are fenilalanina

Fenilalanina este utilizată pentru diverse condiții medicale, însă nu pentru toate există dovezi științifice solide care să îi susțină eficiența. A fost studiată în contextul unor afecțiuni precum depresia, ADHD, vitiligo sau durerile cronice, datorită rolului său în producerea neurotransmițătorilor. Totuși, rezultatele cercetărilor sunt mixte, iar administrarea suplimentelor pe bază de fenilalanină ar trebui făcută cu prudență și, ideal, sub supravegherea unui specialist.

Unele dovezi sugerează că fenilalanina poate îmbunătăți starea pielii în afecțiunea numită vitiligo, deoarece stimulează producerea de melanină, pigmentul natural care dă culoarea pielii. Se recomandă fie administrarea de L-fenilalanină pe cale orală în combinație cu expunerea la UVA, fie aplicarea L-fenilalaninei pe piele în combinație cu expunerea la UVA.

Unii oameni cred că administrarea de fenilalanină ar putea trata ADHD deoarece cercetările sugerează că pacienții cu ADHD au niveluri mai scăzute de aminoacizi, cum ar fi fenilalanina. Cu toate acestea, tot studiile au arătat că administrarea fenilalaninei pe cale orală nu au niciun efect asupra simptomelor ADHD.

Posibile beneficii ale fenilalaninei (fără a exista suficiente dovezi științifice în acest sens) includ:

Anestezie prin acupunctură. Cercetările timpurii sugerează că administrarea de D-fenilalanină pe cale orală ar putea îmbunătăți anestezia prin acupunctură folosită pentru extragerea dinților. În schimb, fenilalanina nu pare să îmbunătățească anestezia prin acupunctură pentru durerile de spate.

Alcoolism. Conform unor cercetări, administrarea unei combinații de D-fenilalanină, L-glutamină și L-5-hidroxitriptofan timp de 40 de zile poate îmbunătăți unele simptome de sevraj de alcool.

Depresie. Cercetările clinice limitate efectuate în anii 1980 sugerează că L-fenilalanina sau DL-fenilalanina ar putea fi utile pentru depresie. Cu toate acestea, cercetări recente au arătat că nu pare să îmbunătățească simptomele depresiei.

Scleroza multiplă. Unele cercetăril au sugerat că utilizarea de L-fenilalanină, lofepramină și vitamina B12 intramusculară timp de 24 de săptămâni poate fi eficientă. Cu toate acestea, studiile recente au arătat că fenilalanina nu îmbunătățește handicapul la persoanele cu scleroză multiplă.

Deși se spune că fenilalanina poate fi utilă în combaterea unora dintre simptomele bolii Parkinson sau artrită, studiile nu i-au confirmat eficacitatea.

Surse de fenilalanină

Seminte si nuci pe o farfurie — Sursa foto: Pexels.com

Se găsește în mod natural în alimente bogate în proteine, cum ar fi:

carne (pui, vită, pește)
ouă
lactate
soia
semințe și nuci

Dintre toate utilizările propuse, singura susținută de dovezi științifice clare este cea în tratamentul vitiligo-ului. În acest context, L-fenilalanina este administrată adulților în doze de aproximativ 50–100 mg/kg pe zi, de regulă în asociere cu expunerea controlată la lumina soarelui.

Fenilalanina: riscuri și complicații

L-fenilalanina este considerată în general sigură pentru majoritatea oamenilor dacă este consumată în alimente sau suplimente, în dozele recomandate de medic. În ceea ce privește D-fenilalanina, nu există suficiente informații fiabile disponibile despre cât de sigură pentru consum este.

Este important să discuți cu un medic înainte de a lua orice suplimente. Fenilalanina trebuie administrată cu precauție în special în următoarele situații:

Sarcină și alăptare. Un nivel crescut de fenilalanină în organismul mamei, în timpul sarcinii, poate crește riscul apariției malformațiilor congenitale la făt. Perioadele cele mai sensibile includ săptămânile 10–14 pentru defecte faciale, săptămânile 3–16 pentru anomalii ale sistemului nervos și de creștere, și săptămânile 3–8 pentru defecte cardiace.

Pentru femeile care metabolizează fenilalanina normal și au valori în limite normale, consumul acesteia din alimente este considerat sigur. Cu toate acestea, nu este recomandată administrarea sub formă de supliment. În cazul femeilor care au un nivel crescut de fenilalanină (cum este cazul celor cu fenilcetonurie), chiar și cantitățile obișnuite din alimente pot fi periculoase. Experții recomandă o dietă săracă în fenilalanină cu cel puțin 20 de săptămâni înainte de concepție pentru a reduce riscul de malformații.

În perioada alăptării, fenilalanina este probabil sigură pentru mamele care o metabolizează normal, atâta timp cât este consumată în cantități obișnuite din alimentație. Totuși, nu este recomandat să se ia doze suplimentare, deoarece nu există suficiente date despre siguranța utilizării fenilalaninei în cantități medicinale în timpul alăptării.

Fenilcetonurie (PKU) și alte afecțiuni care provoacă niveluri ridicate de fenilalanină. Fenilalanina trebuie evitată la persoanele cu anumite tulburări ereditare care determină corpurile lor să acumuleze prea multă fenilalanină. Fenilcetonuria (PKU) este una dintre aceste boli. Persoanele cu această tulburare pot dezvolta retard mintal, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și multe alte probleme grave de sănătate dacă consumă fenilalanină. PKU este atât de gravă încât bebelușii sunt testați la naștere pentru a determina dacă au această tulburare și vor avea nevoie de o dietă specială pentru a evita aceste probleme.

Schizofrenie. La persoanele cu această boală, fenilalanina trebuie administrată cu prudență deoarece poate agrava o tulburare de mișcare (dischinezie tardivă).

Fenilalanina poate interacționa cu diverse medicamente, de aceea trebuie mare atenție. De exemplu, nu trebuie luată împreună cu Levodopa, unmedicament utilizat pentru boala Parkinson. De asemenea, poate interacționa cu medicamente pentru depresie, antipsihotice și altele, de aceea trebuie consultat medicul.

În concluzie, fenilalanina este un aminoacid esențial cu roluri importante în funcționarea creierului, sinteza proteinelor și producerea melaninei. Deși se regăsește în mod natural în multe alimente și este vitală pentru organism, utilizarea sa sub formă de supliment necesită precauție.

Vezi si